Fregată

În acest articol, vom explora impactul pe care Fregată l-a avut asupra societății contemporane. Fregată este un subiect de mare relevanță și interes în lumea de astăzi, care a generat dezbateri ample și o serie de repercusiuni în diverse domenii. De-a lungul anilor, am putut observa cum Fregată a marcat profund modul în care trăim, gândim și relaționăm cu mediul nostru. Printr-o analiză detaliată, vom examina numeroasele fațete ale Fregată, de la origini până la influența sa de astăzi, cu scopul de a înțelege adevărata sa sferă și semnificație.

Pentru alte sensuri, vedeți Fregată (dezambiguizare).
Fregată cu vele din sec. XVII
Fregată modernă clasa Kortenaer

În trecut, prin fregată s-a înțeles o navă de război, velier cu trei catarge, rapidă, dotată cu artilerie puternică, a cărei clasă este intermediară între navă de linie și corvetă. Primele fregate au apărut la începutul secolului al XVI-lea și erau destinate acțiunilor de recunoaștere (de urmărire), pază și de legătură între navele mari. Deplasamentul era de maxim 250 t, lungime de 55 m și viteza de 18 Nd. A fost folosită până în secolul al XVII-lea, când i s-au mărit dimensiunile și a fost transformată în navă de linie.

În prezent, fregata este o navă militară de tonaj mic, manevrabilă și rapidă. Fregatele sunt folosite pentru paza coastei, patrulare și de legătură între navele militare mari, apărarea convoaielor, sprijinirea debarcărilor. Deplasamentul unei fregate moderne este de ordinul a 5000 tdw și nava este similară unui distrugător. Are la bord armament antiaerian (tunuri și rachete) și antisubmarin.

Note

  1. ^ Ilie Manole, Gh. Ionescu - Dicționar marinăresc, Ed. Albatros, București, 198
  2. ^ Florin Marcu Marele dicționar de neologisme (MDN), București: Editura Saeculum, 2000

Vezi și

Legături externe