Friza lui Beethoven
Astăzi, Friza lui Beethoven a devenit un subiect de mare interes și relevanță în diferite zone ale societății. Impactul și amploarea acestuia sunt din ce în ce mai evidente în viața noastră de zi cu zi, generând dezbateri, studii și cercetări care încearcă să înțeleagă în continuare influența acestuia. De la apariția sa, Friza lui Beethoven a captat atenția oamenilor de toate vârstele și profesiile, devenind un punct cheie de discuție la întâlnirile de familie, conversațiile pe cafea și chiar și în cercurile academice. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai relevante aspecte ale Friza lui Beethoven și importanța sa astăzi, precum și posibilele implicații pe care le are în viitor.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Friza lui Beethoven | |
 | |
| Descriere generală | |
|---|---|
| Artist | Gustav Klimt |
| Datare | 1901 |
| Materiale | Vopsea și foițe metalice, aceasta fiind o friză/frescă (pictură pe perete) |
| Gen | dramă  |
| Dimensiuni | 215 cm×3.414 cm |
| Amplasare | Clădirea Secesiunii, Viena, Austria  |
| Colecție | Österreichische Galerie Belvedere |
| Curent artistic | Secesiunea vieneză simbolism Art Nouveau |
Modifică date / text  | |
Friza lui Beethoven (în germană: Beethovenfries) este o pictură realizată de Gustav Klimt pe pereții unei camere din Clădirea Secesiunii din Viena, Austria.
Descriere
În 1901 Klimt a pictat Friza lui Beethoven pentru a XIV-a expoziție a secesiunii vieneze din anul 1902, care l-au omagiat pe compozitorul Ludwig van Beethoven. Toate lucrările expuse au fost consacrate compozitorului care reprezintă geniul absolut pentru artiștii participanți. Expoziția formează o entitate unică, desfășurată în jurul sculpturii monumentale a lui Beethoven, realizată de Max Klinger, iar deschiderea expoziției se face se face pe muzica lui Beethoven, sub bagheta lui Gustav Mahler. Contribuția lui Klimt este o friză lungă de peste 34 de metri, întinsă pe 3 pereți și cântărind în total 4 tone. Aici domină pentru prima oară un mijloc stilistic distinctiv al lui Gustav Klimt: utilizarea mai multor tipuri de ornamente. Inserția de aur prevestește deja „Perioada de Aur”, în care Klimt a devenit unul din cei mai cunoscuți artiști ai Jugendstil, versiunea germană și austro-ungară a curentului Art Nouveau.
Monedă
Datorită popularități frizei, aceasta a apărut pe o monedă: cea de 100 de euro, din 10 noiembrie 2004.
Galerie
-
Studiu pentru Dorința din Friza lui Beethoven ce înfățișează o femeie. Această schița fost făcută în anul 1901 cu cărbune pe hârtie, măsurând 45,1 cm. × 31,1 cm. -
Aceasta este prima secvență a frizei și se numește Cavalerul de aur -
Aceasta este a doua secvență a frizei și se numește Forțele inamice -
Aceasta este a treia secvență a frizei și se numește Acest sărut al întregii lumi -
Aceasta este a parta secvență a frizei și se numește Dorul de fericire își găsește liniștea în poezie -
Poză din anul 1902 în care apare Friza lui Beethoven
,_1901-1902_-_Google_Art_Project.jpg)
.jpg)
Vezi și
- Lista cronologică a picturilor importante ale lui Gustav Klimt
- Secesiunea vieneză
- Clădirea Secesiunii
- Ludwig van Beethoven
Note
- ^ https://digital.belvedere.at/objects/4737/beethovenfries-die-sehnsucht-nach-dem-gluck-nach-richard, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Make Lists, Not War, accesat în iunie 2020
