Gabriel Popescu (balerin)

În lumea de astăzi, Gabriel Popescu (balerin) este o problemă care este prezentă în toate sferele societății. De la politică la cultura populară, Gabriel Popescu (balerin) a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Pe măsură ce tehnologia avansează și societatea evoluează, interesul pentru Gabriel Popescu (balerin) continuă să crească și a devenit un subiect recurent de conversație în conversațiile de zi cu zi și în mass-media. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Gabriel Popescu (balerin), impactul său asupra societății și modul în care a devenit atât de relevant în prezent.

Gabriel Popescu

Gabriel Popescu în 1955
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Partener(i)Irinel Liciu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiebalerin
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
PregătireFloria Capsali
OrganizațieOpera Națională București
Zurich Opera]
Staatsoper Berlin]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruprim-solist al Operei Române
Mișcare politicăLGBT
Partener(ă)Irinel Liciu
PremiiOrdinul național Steaua României în grad de Cavaler
Gabriel Popescu și Irinel Liciu

Gabriel Popescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost prim-balerin al Operei din București apreciat[de cine?] ca fiind cel mai mare balerin român din perioada postbelică.

Biografie

A fost elevul maestrei de balet Floria Capsali. În 1948 a fost angajat al operei din București. Din 1949 până în 1965 a dansat alături de Silvia Irinel Liciu (soția lui Ștefan Augustin Doinaș). Primește medalia de aur la competiții internaționale de balet din Berlin și Varșovia. În sezonul 1955-1956 Irinel Liciu și Gabriel Popescu a dansat în opera Fantana din Bakhchisaray dirijată de Sergiu Comissiona. Acest moment reprezintă debutul lui Comissiona ca dirijor de operă. În 1958 a jucat în filmul Balerina în regia lui Mihai Bucur. În 1959 a fost condamnat datorită orientării sale sexuale. În 1964 a primit la Moscova Premiul întâi pentru un excepțional pas-de-deux din Don Quijote unde a avut-o ca parteneră pe Larisa Șorban, pe atunci cea mai buna balerină a baletului din Cluj. În 1965 Gabriel Popescu aflat într-un turneu în Franța a rămas la Paris unde, împreună cu Stere Popescu, a cerut azil politic.

A fost dansator principal, coregraf și maestru de balet la Opera din Zürich și din 1975 la Opera din Berlin. Din 1978 a fost profesor de balet în Italia la școala din Reggio Emilia.

A activat la opere faimoase ca Opera din Roma, Teatro alla Scala, Arenele din Verona. Intructor personal al unor dansatori renumiți ca Marcia Haydée, Gheorghe Iancu și prima balerină Carla Fracci (careia i-a fost și partener de scenă).

După ’90 s-a întors în România.

A fost decorat cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler.

Pentru o perioadă scurtă de timp a instruit compania de balet a Operei din București.

Note

  1. ^ a b c Theaterlexikon der Schweiz]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Gabriel Popescu, Theaterlexikon der Schweiz] 
  3. ^ Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, anul apariției 1993-2009
  4. ^ Dexonline accesat la 4 iulie 2014
  5. ^ Vivia Săndulescu, Gabriel Popescu Institutul Cultural Român. Accesat la 2 iulie 2014
  6. ^ Cristian Delceaj, 11 ani de la cea mai frumoasă tragedie din cultura română. Moartea poetului Ștefan Augustin Doinaș și sinuciderea balerinei Irinel Liciu Adevarul, 25 mai 2013, accesat la 2 iulie 2014
  7. ^ Stelian Tănase, O mare iubire ține până la moarte Blog Stelian Tănase, 30 octombrie 2013, accesat la 2 iulie 2014
  8. ^ Marina Bădulescu, DOCUMENTAR Opera Națională București, la 60 de ani Arhivat în , la Wayback Machine. Ager pres, 8 ianuarie 2014, accesat la 2 iulie 2014
  9. ^ Cleopatra Lorințiu, A fost maestrul baletului românesc : Gabriel Popescu Arhivat în , la Wayback Machine. Zaman Romania, 18 septembrie 2013, accesat la 2 iulie 2014
  10. ^ Eugen Giurgiu, Eternele Umbre - Sumare amintiri despre Doinas si Irinel Observatorul, 8 februarie 2002, accesat la 2 iulie 2014
  11. ^ George Marcu,Silvia Irinel Liciu Dicționarul personalităților feminine din România Editura Meronia, București, 2009, accesat la 2 iulie 2014
  12. ^ Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, anul apariției 1993-2009
  13. ^ Răzvan Barbulescu, A plecat din dans și s-a refugiat în iubire Arhivat în , la Wayback Machine. Jurnalul, 24 aprilie2008, accesat la 2 iulie 2014
  14. ^ Vivia Săndulescu, Gabriel Popescu Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 2 iulie 2014
  15. ^ Cecilia Burcescu, A Romanian Rhapsody: The Life of Conductor Sergiu Comissiona, 2008, pag. 64
  16. ^ Secvențe. Accesat la 2 iulie 2014
  17. ^ Elita gay din România, in pușcăriile comunisteAcasă.ro accesalt la 2 iulie 2014
  18. ^ Laura Toma, Dezbaterile R.l.: Romanca Laura, "mama" homosexualilor din Stuttgart Arhivat în , la Wayback Machine. România Liberă 6 iulie 2009, accesat la 2 iulie 2014
  19. ^ Cleopatra Lorințiu, GABRIEL POPESCU, accesat la 4 iulie 2014
  20. ^ Martie - Stere POPESCU Institutul Cultural Român, 1 martie 2012, accesat la 2 iulie 2014
  21. ^ Alexandra Olivotto, De la Panait Istrati până la nepotul lui Enescu, homosexualii românii au fost constant oprimați Evenimentul zilei, 2 noiembrie 2011, accesat la 2 iulie 2014
  22. ^ Liana Tugearu, Întruchiparea Julietei, pe scenă și în viață Arhivat în , la Wayback Machine. România literară, numarul 22, 2002, accesat la 2 iulie 2014
  23. ^ Gabriel Popescu, Blog Balet la superlativ, accesat la 4 iulie 2014
  24. ^ Liana Tugearu, Evenimente din lumea dansului Arhivat în , la Wayback Machine. România literară, numărul 27, 2002, accesat la 2 iulie 2014