Georgeta Anghel
În acest articol va fi abordată subiectul Georgeta Anghel, care a făcut de-a lungul anilor obiect de studiu și interes în diverse domenii. Georgeta Anghel este un subiect care a stârnit controverse și dezbateri, datorită impactului și influenței sale asupra diferitelor aspecte ale societății. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vor fi examinate diferitele perspective și abordări care au fost propuse cu privire la Georgeta Anghel, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect. De asemenea, vor fi explorate implicațiile și consecințele pe care Georgeta Anghel le-a avut în diverse contexte, precum și modalitățile posibile de a aborda și rezolva provocările pe care le ridică. Prin reflecție critică și analiză riguroasă, vom căuta să contribuim la înțelegerea și cunoașterea Georgeta Anghel, cu scopul de a îmbogăți dezbaterea și de a promova o viziune îmbogățitoare și constructivă pe această temă.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Georgeta Anghel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1940  Priboieni, România |
| Decedată | (66 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzica populară românească |
| Instrument(e) | voce |
Modifică date / text  | |
Georgeta Anghel (n. 1940, Priboieni, Muscel, România – d. , București, România) a fost o cântăreață română de muzică populară din Muntenia.
Biografie
Primele cântece populare le-a învățat de la bunica sa Mița Pârjoi – de exemplu „Balada șarpelui” și „Doina Rucărului”.
În anul 1951 Georgeta Anghel a câștigat un concurs al tinerilor interpreți, iar doi ani mai târziu a obținut atestatul de artist profesionist. A colaborat cu orchestrele „Doina Argeșului”, „Flacăra Prahovei” și „Barbu Lăutaru”. De asemenea, a avut turnee în Anglia, Belgia, Germania, Austria etc.
Repertoriu
Repertoriul Georgetei Anghel este în mare măsură cules de către artistă; paleta sa repertorială include cântece autentice din Argeș și partea de nord a Olteniei.
A abordat cântecul lăutăresc și, la recomandarea cântăreței române de muzică populară și romanțe Ioana Radu și a dirijorului Victor Predescu, s-a apropiat și de romanță.
A mai lansat numeroase piese de folclor autentic românesc: „Neicuță, de-atâta dor”, „Ce făcui, mă însurai”, „Mă culcai s-adorm, s-adorm”, „Puișor de la Tismana”, „De la Cărbunești la vale”, „Ce mai tare bate vântul”, „Lângă Turnu-Severin”, „Balada șarpelui” etc.
În anul 1999 Georgeta Anghel a participat în calitate de invitată la concertul aniversar al interpretei Ileana Constantinescu de la Sala Radio din București, alături de alți mari interpreți români de muzică populară precum Angela Moldovan, Viorica Flintașu, Angela Buciu, Elisabeta Ticuță, Mioara Pitulice, Ștefania Stere, Elisabeta Turcu, Vasile Zidaru, Rodica Anghelescu, Ioan Chirila, Olga Stanescu, Ileana Domuta Mastan. În cadrul acestui concert, etnomuzicologul român Gruia Stoia o prezenta astfel pe Georgeta Anghel:
„o interpretă care vine din zona Argeșului, dar situată la interferența cu Oltenia și care a cântat de-a lungul întregii sale cariere cântece din ambele zone, atât din Argeș-Muscel, cât și din Oltenia alăturată”
Legături externe
- Georgeta Anghel discografia la Discogs