Gheorghe Bărbat
Astăzi, Gheorghe Bărbat este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a implicațiilor sale în viața de zi cu zi sau a importanței sale istorice, Gheorghe Bărbat a devenit un punct cheie de discuție în diferite domenii. De la apariția sa și până la evoluția sa de-a lungul timpului, Gheorghe Bărbat a captat atenția academicilor, profesioniștilor și a celor curioși deopotrivă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Gheorghe Bărbat, de la originea sa până la efectele sale actuale, cu intenția de a oferi o perspectivă cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect foarte relevant.
| Gheorghe Bărbat | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 19 aprilie, 1858 Blaj, comitatul Alba de Jos |
| Decedat | 11 noiembrie 1919 Blaj |
| Cetățenie |  România  |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Ocupație | Protopop al Blajului Paroh al Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Blaj |
| Activitate | |
| Educație | Universitatea din Budapesta |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Bărbat (n. 19 aprilie, 1858, Blaj – d. 11 noiembrie 1919, Blaj) a fost un protopop român unit, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.:p. 77
Biografie
Gheorghe Bărbat a absolvit cursurile Gimnaziului Superior din Blaj, după care a urmat timp de doi ani teologia, tot la Blaj, iar ultimii doi ani a continuat teologia la Universitatea din Budapesta. Reîntorcându-se la Blaj și-a început activitatea spirituală ca preot celibatar, iar mai apoi mitropolitul Ioan Vancea i-a încredințat protopopiatul Blajului apreciind calitățile sale.
A slujit timp de 35 de ani la Biserica Grecilor din Blaj.
Gheorghe Bărbat s-a numărat alături de ceilalți fruntași ai Blajului între fondatorii institutului de merit „Patria” din Blaj, în al cărui consiliu a fost ales până la sfârșitul vieții.
Note
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Șematismul veneratului cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba Iulia și Făgăraș pe anul 1911, Blaj, 1911, p. 58.
- ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod (). 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Editura Academiei Române. p. 23-24.
Bibliografie
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Lectură suplimentară
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Legături externe
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918