Grigoriopol
În lumea de astăzi, Grigoriopol este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Grigoriopol a devenit un punct de referință în viața noastră. Fie că discutăm despre implicațiile sale în politică, despre importanța sa în istorie sau despre relevanța sa în prezent, Grigoriopol s-a dovedit a fi un subiect care merită explorat în profunzime. În acest articol, vom analiza diferite aspecte ale Grigoriopol, de la origini până la impactul actual, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
| Grigoriopol | |||
| Григориополь Григоріополь | |||
| — oraș — | |||
.jpg) O festivitate în centrul orașului | |||
| |||
  Grigoriopol Grigoriopol (Transnistria) | |||
 Grigoriopol Grigoriopol (Grigoriopol) | |||
| Coordonate: 47°9′1″N 29°17′33″E / 47.15028°N 29.29250°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Unitate administrativă | UAT din Stînga Nistrului | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | |||
| Populație (2004) | |||
| - Total | 11.473 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | MD-4000 | ||
| Prefix telefonic | 210 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
Modifică date / text  | |||
Grigoriopol (în rusă Григориополь, în ucraineană Грігоріополь) este un oraș în Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, aparținând Republicii Moldova. În trecut, a fost denumit și Comorul, Ciorna sau Ciorna-pe-Nistru.
Geografie
Orașul Grigoriopol este amplasat pe confluența râulețului Ciorna, cunoscut și drept Comorul, cu Nistrul. La nord-est de oraș este amplasată Valea Seacă „Tamașlîc”, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.
Demografie
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.332 locuitori, dintre care 3.180 (43,37%) moldoveni, 2.826 (38,54%) ruși, 562 (7,67%) evrei și 560 (7,64%) ucraineni.
Conform noului recensămînt sovietic din 1989 (ultimul recensămînt înaintea conflictului din Transnistria), orașul avea o populație de 11.622 locuitori, din care 49% moldoveni (români), 29% ruși și 17% ucraineni. La recensămîntul făcut de autoritățile separatiste transnistriene în noiembrie 2004 au fost înregistrați între 10.252 și 11.473 locuitori ai localității, dintre care 5.211 (50,82%) moldoveni (români), 1.666 (16,25%) ucraineni și 3.036 (29,61%) ruși.
Economie
Sunt predominante clădirile cu etaje, partea centrală constă în principal din clădiri cu trei-patru etaje. Orașul are o fabrică de conserve, o carieră pentru extracția de pietriș. Majoritatea locuitorilor sunt angajați în agricultură.
Societate
.jpg){kind=spacer}
În oraș funcționează 5 școli și 2 colegii tehnice.
În 1996 și în 2002, orașul a fost centrul unui conflict legat de încercările moldovenilor de a folosi alfabetul latin în școala moldovenească, ceea ce este contrar politicii autorităților separatiste din Transnistria. Presa transnistreană a atacat autoritățile locale pentru tolerarea "celei de-a V-a coloane a Moldovei",. Președintele comitetului de părinți de la școala moldovenească, Mihai Speian, a fost arestat în 28 august 2002. A fost eliberat în 12 septembrie, ca urmare a unui protest al misiunii OSCE din Republica Moldova. Școala a fost mutată în satul Doroțcaia, care se află în zona controlată de Republica Moldova.
Personalități
Născuți în Grigoriopol
- Boris Oks (1851–1926), medic și publicist țarist de origine rusă
- Hristofor Kuciuk-Ioannesov (1852–1919), istoric, profesor, arheolog și lingvist țarist de origine armeană
- Vasili Ermișanțev (1875–1958), arhitect țarist și sovietic de origine rusă
- Gaspar Voskanian (1887–1937), revoluționar și militar sovietic de origine armeană
- Andrei Borș (1908–1993), filolog, lingvist și traducător sovietic moldovean
- Victor Gherlac (1915–2007), actor, regizor de teatru și pedagog moldovean
- Timofei Gurtovoi (1919–1981), dirijor, trombonist și profesor sovietic de origine română
- Valeri Lednev (1922–1987), jurnalist, germanist și editor sovietic
- Oleksandr Danîliuk (n. 1975), politician ucrainean, fost ministru al finanțelor
- Ilia Kostunov (n. 1980), politician și deputat rus
- Vasili Pogreban (n. 1989), canoist rus
Vezi și
Referințe
- ^ http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2015-11/coduri%20postale%20RM.xlsx Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ citypopulation Moldova
- ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Big scandal in a small town, articol în Dnestrovskii Curier 8 martie 2002 (traducere engleză)
- ^ Unworthy Partner: the schools issue as an example of human rights abuse in Transdniestria
Legături externe
- Interviu cu Eleonora Cercavschi despre școala românească din Grigoreopol Arhivat în , la Wayback Machine.
| ||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
