Gustul mierii (film)
În lumea de astăzi, Gustul mierii (film) a avut un rol de lider în diferite domenii ale vieții. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra tehnologiei, Gustul mierii (film) a devenit un subiect extrem de important de analizat și discutat. Pe măsură ce trece timpul, Gustul mierii (film) continuă să fie un subiect relevant, care continuă să genereze dezbateri și reflecție în diferite domenii. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Gustul mierii (film), de la originea și evoluția sa până la impactul său asupra prezentului. În plus, vom examina importanța înțelegerii și analizării temeinice a rolului pe care Gustul mierii (film) îl joacă astăzi și modul în care acest lucru poate afecta viitorul.
| Gustul mierii | |
| A Taste of Honey | |
 Afișul românesc al filmului | |
| Titlu original | A Taste of Honey |
|---|---|
| Gen | film dramatic |
| Regizor | Tony Richardson |
| Scenarist | Shelagh Delaney Tony Richardson |
| Bazat pe | romanul omonim al scriitorului Shelagh Delaney |
| Producător | Tony Richardson |
| Studio | Woodfall Film Productions |
| Director de imagine | Walter Lassaly Desmond Davis |
| Montaj | Antony Gibbs |
| Muzica | John Addison |
| Distribuție | Rita Tushingham Dora Bryan Robert Stephens Murray Melvin |
| Premiera | 14 septembrie 1961 (la Londra) |
| Durata | 101 minute a/n |
| Țara | .svg){kind=small} Regatul Unit |
| Filmat în | Trafford Road Bridge Central Pier, Blackpool Chelsea Miles Platting Stockport Viaduct St Mary's Church, Stockport Barton Road Swing Bridge Barton Swing Aqueduct Manchester Art Gallery Blackpool Tower  |
| Locul acțiunii | Manchester Stockport Blackpool Salford |
| Limba originală | engleză |
| Disponibil în română | subtitrat |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Gustul mierii (titlul original: în engleză A Taste of Honey) este un film dramatic englez, realizat în 1961 de regizorul Tony Richardson, după romanul omonim al scriitorului Shelagh Delaney care a contribuit și la scenarul filmului. Protagoniștii filmului sunt actorii Rita Tushingham, Dora Bryan, Robert Stephens și Murray Melvin.
Rezumat
Acțiunea filmului are loc în orașul britanic Salford în jurul anului 1950. Jo, o fată din clasa muncitoare în vârstă de șaptesprezece ani, locuiește cu mama ei Helen într-o situație familială instabilă. După ce Helen a început o relație cu Peter, un bărbat semnificativ mai tânăr dar bogat, o părăsește pe Jo. În același timp, Jo se îndrăgostește de Jimmy, un marinar negru, și rămâne însărcinată de el. Când Jimmy iese din nou pe mare și se află în repetate rânduri singură, îl întâlnește pe studentul homosexual Geoffrey. Geoffrey se mută cu Jo și preia rolul de tată pentru copilul ei. Când Helen, care între timp s-a despărțit de iubitul ei, se întoarce pe neașteptate acasă, Geoffrey își dă seama cu amărăciune că nu mai este loc pentru el și o părăsește pe Jo.
Distribuție
- Rita Tushingham – Jo
- Dora Bryan – Helen
- Robert Stephens – Peter Smith
- Murray Melvin – Geoffrey Ingham
- Paul Danquah – Jimmy
- Margo Cunningham – proprietăreasa (nemenționat)
- Michael Bilton – proprietarul (nemenționat)
- Hazel Blears – un tânăr (nemenționat)
- Stephen Blears – un tânăr (nemenționat)
- Eunice Black – profesoara (nemenționat)
- Shelagh Delaney – o spctatoare la baschet (nemenționat)
Premii și nominalizări
- 1962 Premiile BAFTA:
- Cea mai bună actriță britanică pentru Dora Bryan;
- Cel mai bun film britanic pentru Tony Richardson;
- Cel mai bun scenariu britanic pentru Shelagh Delaney și Tony Richardson;
- cea mai bună speranță feminină într-un rol principal pentru Rita Tushingham.
- Festivalul de Film de la Cannes 1962:
- Prix d'interprétation masculine – Cel mai bun actor lui Murray Melvin
- Prix d'interprétation féminine – Cea mai bună actriță lui Rita Tushingham.
- Premiul Writers' Guild of Great Britain, Premiul pentru cel mai bun scenariu pentru Shelagh Delaney și Tony Richardson.
- 1963 Premiul Directors Guild of America – Nominalizare la Premiul pentru montaj lui Tony Richardson.
Aprecieri
„ Inspirat de Shelagh Delaney, filmul reprezintă călătoria inițiatică a eroinei într-o lume brutală în care promiscuitatea periferiei întâlnește mizeria spirituală a unei societăți sclerozate pe care Richardson, o descrie cu înverșunarea unui Stroheim. Mama, care-și trăiește fără demnitate asfințitul vieții sentimentale, e expusă privirilor fiicei, goală, cu carnea flască, dezgustătoare, ca o confruntare a tinereții pure cu murdăria morală. Ambianța dramei: mahalaua cu ziduri afumate, fundături și maidane pestilente, iluminate jalnic de meschina petrecere a bâlciului e, în pofida sordidului, iluminată de „gustul mierii”, vibrația poetică.”
Bibliografie
- Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, p. 1106, ISBN 978-973-675-416-6;
Referințe
- ^ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 873;
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Gustul mierii la Wikimedia Commons
| |||||