Hadrian Daicoviciu
În lumea de astăzi, Hadrian Daicoviciu a devenit un subiect relevant care trezește interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. Influența sa variază de la nivel personal la nivel global, afectând aspecte precum economia, societatea, cultura și politica. Hadrian Daicoviciu a reușit să capteze atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și cetățenilor de rând, generând dezbateri și reflecții asupra impactului și relevanței sale în viața de zi cu zi. În acest articol, vom explora diverse perspective și abordări legate de Hadrian Daicoviciu, analizând implicațiile și posibilele consecințe pentru viitor.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Hadrian Daicoviciu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Cluj, România |
| Decedat | (51 de ani) Cluj-Napoca, România |
| Părinți | Constantin Daicoviciu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | istoric cadru didactic universitar arheolog |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Hadrian Daicoviciu (n. , Cluj, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost un arheolog și istoric român, fiul istoricului Constantin Daicoviciu. Și-a făcut studiile secundare la Sibiu și Cluj, iar pe cele universitare la Facultatea de Istorie din Kazan, U.R.S.S. în perioada anilor 1951-1953 și la cea din Cluj în 1953-1955.
A obținut titlul științific de doctor în istorie. A fost profesor universitar, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca.
S-a remarcat ca epigrafist, fiind specializat în istoria antichității. El a depus o muncă susținută de cercetare dedicată aproape exclusiv istoriei Daciei dinainte și după cucerirea romană. Este autor a mai multor lucrări despre istoria și cultura dacilor. A obținut premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române în anul 1965.
Lucrări publicate
- Sarmizegetusa: Cetățile și așezările dacice din Munții Orăștiei (Ed. Meridiane, 1960) - împreună cu Constantin Daicoviciu
- Crestomație pentru istoria universală veche : Pentru uzul studenților din facultățile de istorie (EDP, 1962) - coautor
- Ulpia Traiana: Sarmizegetusa romană (Ed. Meridiane, 1962; reeditat în 1966) - împreună cu Constantin Daicoviciu
- Dacii (Ed. Științifică, 1965; reeditată Ed. pentru literatură, 1968; Ed. Enciclopedică Română, 1972; Ed. Hyperion, Chișinău, 1991)
- Columna lui Traian (Ed. Meridiane, 1966; reeditată 1968) - împreună cu Constantin Daicoviciu
- Istoria României. Manual pentru clasa a XII-a (EDP, 1968; reeditat în 1971) - coautor
- Istoria României: Compendiu (EDP, 1969; reeditat în 1971) - coautor
- Histoire de la Roumanie des origines a nos jours (Editions Horvath, 1970) - coautor
- Dacia de la Burebista la cucerirea romană (Ed. Dacia, Cluj, 1972)
- Dicționar enciclopedic de artă veche a României (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1980) - coautor
- Probleme fundamentale ale istoriei României: Manual și crestomație (1983; reeditat în 1987) - coautor
- Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (1984) - coautor
- Națiunea română: Geneza, afirmare, orizont contemporan (1984) - coautor
- Portrete dacice: Dromichaites, Burebista, Deceneu, Decebal (1984)
- Istoria militară a poporului român. Vol. 1: Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIV-lea (1984) - coautor
- Cetăți și așezări dacice în sud-vestul Transilvaniei (1989) - coautor
- Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea (EDP, 1995) - coautor
Note
- ^ a b c d Hadrian Daicoviciu
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. Științifică și enciclopedică. p. 118.
