În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Hidrazină și toate implicațiile pe care le are asupra societății noastre actuale. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la relevanța sa în domeniul profesional, Hidrazină s-a dovedit a fi un subiect de interes crescând pentru oamenii de toate vârstele și ocupațiile. Pe parcursul acestor pagini, vom aprofunda în originile, evoluția și perspectivele viitoare ale Hidrazină, pentru a înțelege mai bine importanța acestuia în contextul actual. În plus, vom analiza diversele abordări și opinii care există în jurul Hidrazină, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Hidrazină!
Hidrazină | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 302-01-2 |
ChEMBL | CHEMBL1237174 |
PubChem CID | 9321 |
Formulă chimică | N₂H₄ |
Masă molară | 32,046 u.a.m. |
Proprietăți | |
Densitate | 1,01 g/cm³ la 20 °C |
Punct de topire | 2,2 °C |
Punct de fierbere | 113,3 °C la 760 de Torri |
Presiune de vapori | 10 millimetre of mercuryi |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Hidrazina este un compus anorganic cu formula chimică N2H4. Este denumită și diazan, fiind o hidrură de azot cu doi atomi de azot, al doilea membru al seriei azanilor după amoniac și înaintea triazanului. Este un lichid inflamabil incolor cu un ușor miros asemănător cu cel al amoniacului. Este foarte toxică și foarte instabilă în stare pură necesitând vehiculare sub formă de soluție de hidrat.
Se produc anual circa 260 mii tone fiind folosită ca agent în prepararea de spume polimere, dar având și alte aplicații ca precursor al catalizatorilor de polimerizare sau uz farmaceutic. Este produsă prin oxidarea amoniacului cu peroxid de hidrogen.
De asemenea este folosită în diverși combustibili pentru rachete, și pentru a produce gazul folosit în airbaguri.
Hidrazina este folosită în centrale electrice, atât convenționale cât și nucleare, pentru a controla concentrația de oxigen dizolvat în abur, pentru a reduce coroziunea.
Poate forma ioni hidraziniu prin autoprotonare.
|title=
(ajutor)