În lumea de astăzi, Hilda Jerea este un subiect care a căpătat o mare relevanță și interes. Impactul său a fost resimțit în diferite aspecte ale societății, de la politică la cultura populară. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele nuanțe și perspective care înconjoară Hilda Jerea, analizând influența acestuia asupra lumii moderne și rolul său în modelarea mentalității și dinamicii contemporane. Printr-o analiză exhaustivă și multidimensională, ne propunem să facem lumină asupra acestui subiect și să înțelegem importanța acestuia în contextul actual. În plus, vom examina posibilele implicații viitoare și posibile căi de abordare a provocărilor pe care Hilda Jerea le prezintă în lumea noastră în continuă schimbare.
Hilda Jerea | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Iași, România |
Decedată | (64 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | compozitoare pianistă |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Instrument(e) | pian |
Modifică date / text |
Hilda Jerea (n. 17 martie 1916, Iași – d. 14 mai 1980, București) a fost o pianistă și compozitoare română.
Născută în Iași, și-a început studiile la Conservatorul de Muzică din Iași și a terminat în București, unde a studiat compoziția cu Mihail Jora și pianul cu Florica Musicescu și Dimitrie Cuclin. După absolvire a urmat studii suplimentare în Paris cu Noël Gallon(d) și cu Pál Kadosa(d) și Leó Weiner(d) în Budapesta.
A cântat la pian în concerte sau ansambluri camerale din 1936. A fondat și a condus orchestra de cameră „Musica Nova” din București. Cea mai cunoscută compoziție a sa este oratoriul Sub soarele deșteptării din 1951.
A fost distinsă cu Premiul de Stat al României și Ordinul Muncii. A murit în București.