Astăzi, Honoré Fabri este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere în societate. De zeci de ani, Honoré Fabri a fost poziționat ca un subiect de relevanță în diferite domenii, de la politică la cultura populară. De-a lungul timpului, Honoré Fabri a evoluat și a dobândit noi semnificații și nuanțe, ceea ce a contribuit ca acesta să continue să fie obiect de studiu și cercetare în diverse discipline. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Honoré Fabri, analizând impactul și relevanța acestuia astăzi.
Honoré Fabri | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Virieu-le-Grand, Auvergne-Rhône-Alpes, Franța |
Decedat | (80 de ani) Roma, Statele Papale |
Religie | catolicism |
Ocupație | matematician astronom fizician preot profesor teolog |
Limbi vorbite | limba latină |
Activitate | |
Alte nume | Antimus Conygius Eustachius de Divinis Antimus Farbius Petrus Mosnerius Petrus Mousnerius Hugo Sifilinus Bernardus Studbrockius |
Alma mater | Universitatea Pontificală Gregoriană |
Profesor pentru | Giovanni Domenico Cassini |
Modifică date / text |
Honoré Fabri, latinizat Honoratus Fabrius, (n. 15 aprilie 1607, Virieu-le-Grand, Franța - d. 8 martie 1688, Roma) a fost un profesor iezuit francez, cu preocupări în domeniul matematicii și al fizicii.
S-a ocupat de rezolvarea celebrei teoreme a lui Fermat.
Cea mai valoroasă lucrare a sa este: Opusculum geometricum de linea sinum et cycloide ("Lucrare geometrică despre linia sinusurilor și despre cicloidă"), apărută la Roma în 1659 și retipărită sub titlul: Synopsis geometriae ("Privire asupra geometriei"), apărută la Lyon în 1669. În această lucrare a introdus termenul de linie a sinusurilor (sinusoidă) și elemente precursoare ale calculului infinitezimal.
Fabri a descris experiența lui Ricci, din anul 1640, relativ la vid și la determinarea presiunii atmosferice.