Hoplit
În lumea de astăzi, Hoplit a devenit un subiect de relevanță și interes pentru oameni din diferite domenii și profiluri. Fie că sunt cercetători, profesioniști, studenți sau pur și simplu persoane curioși, Hoplit a captat atenția și a generat dezbateri în diferite spații. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale globale, Hoplit s-a dovedit a fi un subiect care merită să fie explorat și analizat în profunzime. În acest articol, vom aprofunda diferitele dimensiuni ale Hoplit pentru a înțelege importanța acestuia și repercusiunile sale asupra realității noastre.
Hoplitul (în greacă veche ὁπλίτης / hoplitēs) era un tip de infanterist din Grecia antică care lupta înarmat cu lance și scut, care i-a și dat numele (ὅπλον / hoplon, scut). Hopliții au fost o clasă predominantă de războinici în istoria antică greacă și au fost prezenți în multe lupte ale grecilor din cadrul Războaielor Medice (inclusiv Bătălia de la Maraton, Bătălia de la Termopile și Bătălia de la Plateea) dar și ulterior, în cadrul războaielor lui Filip al II-lea al Macedoniei și ale lui Alexandru cel Mare.
Echipament
Echipamentul este alcătuit de:
- o cască (κράνος / kranos)
- pieptar (θώραξ / thōrax)
- cnemide, apărători pentru picioare (κνημῖδες / knēmides)
- un scut (ἀσπίς / aspis)
- o lance (δόρυ / doru)
- o spadă scurtă, fie dreaptă cu două tăișuri (ξίφος / xifos), fie curbată cu un singur tăiș (μάχαιρα / machaira).
Comportamentul în luptă
Hopliții luptau în formații dense (falanga), cu vârfurile sulițelor îndreptate înainte, astfel încât să fie cât mai apărați; ei astfel prezentau un bloc compact, cu sulițele ținute pe umeri. În luptă, ei se apropiau de inamic sub forma unui zid de scuturi înaintând în viteză. Hopliții din spate îi împingeau pe cei din față în timp ce atacau cu sulițele peste ei. Lupta cu hopliții cerea multă pricepere și disciplină și de multe ori era scurtă, însă mortală.
Note caracteristice
- Înainte de ascensiunea hopliților, luptele din antichitate erau orientate mai mult spre tragerea cu arcul. Grecii au făcut războiul mai personal și mai intens, iar hopliții au dominat câmpurile antice de luptă timp de secole întregi.
- Se spune că, la începuturi , sulițele hopliților aveau o lungime de doar 200-290 centimetri, însă Alexandru cel Mare a înlocuit-o cu o suliță lungă de 450-580 centimetri, ținută cu două mâini, numită sarissa. Cu ajutorul ei, falangele grecești au dominat lumea mediteraniană până când Republica Romană și-a început ascensiunea.
Bibliografie
- Hanson, Victor Davis (), The Western Way of War. Infantry Battle in Classical Greece (în engleză), Berkeley: University of California Press, ISBN 978-0-52026009-2
- Goldworthy, A.K. (), „The Othismos, Myths and Heresies: The Nature of Hoplite Battle” (PDF), War in History, 4 (1), arhivat din original (PDF) la , accesat în
- Hanson, Victor Davis () , Hoplites: The Classical Greek Battle Experience (în engleză), Abingdon: Routledge, pp. 15–35, ISBN 0-415-09816-5
- Sekunda, Nicholas (), Greek hoplite: 480–323 BC (în engleză), Oxford: Osprey Publishing, ISBN 1-85532-867-4