Ion G. Sbiera
În lumea de astăzi, Ion G. Sbiera a câștigat o relevanță fără precedent. Fie în domeniul tehnologiei, medicinei, politicii sau culturii, Ion G. Sbiera a devenit un subiect central de dezbatere și reflecție. Odată cu progresul globalizării și al rețelelor sociale, Ion G. Sbiera a devenit mai accesibil și mai relevant pentru un număr tot mai mare de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Ion G. Sbiera și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini până la influența sa asupra vieții de zi cu zi, trecând prin importanța sa în contextul actual, Ion G. Sbiera se dezvăluie ca un punct crucial în panorama contemporană. De-a lungul următoarelor rânduri, vom analiza diverse aspecte ale Ion G. Sbiera și rolul său în lumea de astăzi, căutând să înțelegem scopul și sensul său în diferite sfere ale vieții moderne.
| Ion G. Sbiera | |||
 Portret din Enciclopedia României | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 1 noiembrie 1836 Horodnic de Jos, Suceava | ||
| Decedat | 22 octombrie 1916 Cernăuți | ||
| Copii | Radu Sbiera  | ||
| Cetățenie |  Austro-Ungaria | ||
| Ocupație | folclorist și istoric literar | ||
| Limbi vorbite | limba română limba germană | ||
| Activitate | |||
| Patronaj | Universitatea din Cernăuți | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Ion G. Sbiera (n. 1 noiembrie 1836, Horodnic de Jos, Suceava – d. 22 octombrie 1916, Cernăuți) a fost un folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost profesor de limba și literatura română la Cernăuți, una dintre personalitățile proeminente ale culturii românești din Bucovina.
Opera
- Despre însemnătatea refrenului „O lere Doamne”, din colindele române, despre timpul ivirii și însemnătatea lor (1865)
- Grigore Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui (biografie, 1884)
- Codicele Voronețean (1885)
- Povești și poezii poporale românești (1886)
- Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888)
- Aron Pumnul. Voci asupra vieței și însemnătății lui (biografie, 1889)
- Mișcări literare la românii din Bucovina (1890)
- Mișcări culturale și literale la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714 (1897)
- O pagină din istoria Bucovinei din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzaki (1899)
- Familia Sbiera după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului (autobiografie, 1899)
- Contribuiri pentru o istorie soțială, cetățenească, religioasă, bisericească și cultural-literară a românilor de la originea lor încoace până la iulie 1504 (1906)
- Basme
- Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana
- Pepelea
- Petrea Făat-Frumos și Zânele
- Fata Cidei,Vântul, Brumă și Gerul
- Voinicul Florilor
- Suncă-Murgă
- Mintă Creață, Busuioc și Suncă-Murgă
- Petrea Pipernicul, Voinicul Florilor și Ciuda Lumii
- Împăratul împetrit
- Ion Săracul
- Iapa cea de trei zile de lungă
- Moartea ca cumătră
- Dealul Roșu
- Fata pe care n-o întrecea nime în vorbă
- Omul cu trei minți
- Omul cu trei talanți
- Hargatul năzdrăvan
- Tâlhariul cel vestit
- Tâlhariul și Frântul
- Cei trei tâlhari
- Fata popii și căpitanul fără nas
- Țiganul cu dor de a fi sfânt
- Baba mireasă
- Babele și moșnegii scăpați de omor
Bibliografie
- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999 ISBN 973-27-06967
- Alin Niculică, Ion G. Sbiera. Viața și opera, Suceava, 2005, ISBN 973-0-04293-4.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
- Cotidianul Crai Nou. O mare personalitate a culturii românești din Bucovina – Ion G. Sbiera, de Alis Niculică
