Iustin Ștefan Frățiman

În lumea modernă, Iustin Ștefan Frățiman a câștigat o mare relevanță în toate sferele societății. Impactul său se reflectă în viața oamenilor, în sfera economică, politică, culturală și tehnologică. Iustin Ștefan Frățiman este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent, generând dezbateri, reflecție și acțiuni în jurul lui. De-a lungul istoriei, Iustin Ștefan Frățiman a fost un punct de referință constant, marcând repere și schimbări semnificative în modul în care trăim și relaționăm. În acest articol, vom explora diferite aspecte și perspective ale Iustin Ștefan Frățiman, cu scopul de a înțelege mai bine influența și atingerea acestuia în societatea actuală.

Membru corespondent al Academiei Române
Iustin Ștefan Frățiman

Istoricul Iustin Ștefan Frățiman
Date personale
Născut1 iunie 1870
Cuhureștii de Jos, județul Soroca, România
Decedat23 septembrie 1927, (57 de ani)
Cuhureștii de Jos, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Național Moldovenesc  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea de stat din Kazan

Iustin Ștefan Frățiman (n. 1 iunie 1870, Cuhureștii de Jos, județul Soroca, azi Republica Moldova – d. 23 septembrie 1927, Cuhureștii de Jos) a fost un istoric român, membru corespondent al Academiei Române.

Caracterizări

„Cine nu-și aduce aminte de o figură încovoiată înainte de vreme și ascunsă neglijent într-un frac cazon, cu fierăria abundentă a nasturilor și insignelor aurii? Privirea-i alunecă cu îndărătnicie pe lângă interlocutor și caută mereu a vrăjmășie. Ochelarii demodați și bine prinși trădau meteahna cititului de nopți târzii. Râsul năvalnic, dar fără rezonanță, masca fără succes sbuciumul neputincios al unui suflet singuratec, comprimat în interior de rigorile regimului. întreaga-i ținută: vorbă, mers, îmbrăcăminte, arunca societății sfidarea și disprețul unui om care în cutele ascunse ale inimii tăinuia o comoară neprețuită.
Singură aceea era rostul vieții lui.
—Revista Solidaritatea, nr.7-8, 1932, Soroca

Legături externe

Referințe