Jöns Jakob Berzelius
Subiectul Jöns Jakob Berzelius este unul care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Fie datorită relevanței sale istorice, fie a impactului său asupra societății actuale, Jöns Jakob Berzelius a fost subiect de discuții și dezbateri într-o gamă largă de contexte. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Jöns Jakob Berzelius și influența sa în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Prin analize detaliate și perspicace, căutăm să aruncăm lumină asupra acestui subiect larg și semnificativ, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere mai profundă și mai largă a Jöns Jakob Berzelius.
Jöns Jakob Berzelius (n. , Väfversunda(d), Östergötlands län, Suedia – d. , Adolf Fredriks parish(d), Stockholm län, Suedia) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.
Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, thoriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.
Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și chirurgie, la Școala de Chirurgie din Stockholm. În 1810 școala a devenit o parte a Institutului Medico-Kirurgiska, predecesor al Institutului Karolinska, și Berzelius a fost numit profesor de chimie și farmacie. La puțin timp de la sosirea la Stockholm, el a scris un manual de chimie pentru studenții săi, acesta marcând începutul unei lungi și fructuoase cariere în chimie. În timp ce efectua experimente pentru manualul său, a descoperit legea proporțiilor constante, care arăta că substanțele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporție constantă cu greutatea lor. Pe baza acestei observații, în 1828 a creat un tabel cu masele atomice relative (cu oxigenul având valoarea 100) ale tuturor elementelor cunoscute atunci. Aceasta a reprezentat o confirmare puternică a ipotezei atomice: că compușii chimici anorganici sunt compuși din atomi combinați în cantități reprezentate prin numere întregi. Descoperind că masele atomice nu sunt multipli întregi ai masei hidrogenului, Berzelius a invalidat astfel Ipoteza lui Prout, care susținea că elementele sunt formate din atomi de hidrogen. În 1838, Berzelius a descoperit proteinele. Studenți lucrând în laboratorul lui Berzelius au descoperit de asemenea litiul și vanadiul.
Pentru a înțelege mai bine experimentele, el a creat un sistem de notații chimice în care elementelor le erau date denumiri simple, literale—precum O pentru oxigen, sau Fe pentru fier—și proporțiile erau desemnate prin numere. Acest sistem este baza sistemului utilizat astăzi, cu mici modificări.
Biografie
Berzelius s-a născut la Väversunda, în Östergötland, din țara Suedia, la 20 august 1779. Acesta și-a pierdut ambii părinți încă de la o vârstă fragedă. În ciuda acestor fapte, el a fost îngrijit în continuare de către rudele sale din Linköpig, unde a învățat pe băncile școlii cunoscute astăzi sub denumirea de Katedralskolan. Ulterior, el s-a înscris la Universitatea Uppsala, învățând între anii 1796 și 1801 pentru a deveni doctor. Berzelius a fost învățat chimie de către Anders Gustaf Ekeberg, descoperitorul elementului chimic numit tantal. Mai târziu, el a lucrat ca ucenic într-o farmacie împreună cu un fizician. În acest timp, el a realizat analize pentru apele de izvor. Datorită studiilor sale în domeniul medicinei, el a făcut studii cu privire la curentul galvanic la câteva boli și le-a licențiat în 1802. După aceea, el lucrează cu un fizician lângă Stockholm. Între anii 1808 și 1836, Berzelius lucrează cu Anna Sundström, care a lucrat ca asistenta sa. În 1807, Berzelius a fost numit profesor în chimie și farmacie la Institutul Karolinska. În 1808, este ales membru al Societății Regale de Științe Suedeză. În acest timp, academia a ajut o perioadă de sedentarism, datorită venirii romantismului, astfel, lumea nu prea era interesată de știință. În 1818, Berzelius a fost ales secretarul academiei/societății, menținându-și postul până în anul 1848.
Note
- ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ IeSBE / Berlin, Nils-Iogan Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 33
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ a b c d Jons Jacob Berzelius, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Jöns Jacob Berzelius, SNAC, accesat în
- ^ a b Berzelius, Jacob, Sveriges dödbok 1830–2020
- ^ Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), accesat în
- ^ Jacob Berzelius (în suedeză)
- ^ „Jöns Jakob Berzelius”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Discovery of the elements
Bibliografie
- en Jorpes, J. Erik (). Jac. Berzelius: His Life and Work. Stockholm: Almquist and Wiksell.
Traducere în limba engleză de Barbara Steele. Nu există traducere în limba română a acestei lucrări. - Jaime Wisniak (). „Jöns Jacob Berzelius A Guide to the Perplexed Chemist”. The Chemical Educator. 5 (6): 343–350. doi:10.1007/s00897000430a.
- Paul Walden (). „Zum 100. Todestag von Jöns Jakob Berzelius am 7. August 1948”. Naturwissenschaften. 34 (11): 321–327. Bibcode:1947NW.....34..321W. doi:10.1007/BF00644137.
- Holmberg, Arne (1933) Bibliografi över J. J. Berzelius. 2 parts in 5 vol. Stockholm: Kungl. Svenska Vetenskapsakademien, 1933–67. 1. del och suppl. 1–2. Tryckta arbeten av och om Berzelius. 2. del och suppl. Manuskript
- Jorpes, J. Erik (1966) Jac. Berzelius – his life and work; translated from the Swedish manuscript by Barbara Steele. Stockholm: Almqvist & Wiksell, 1966. (Reissued by University of California Press, Berkeley, 1970 ISBN: 0-520-01628-9)
- Partington, J. R. (1964) History of Chemistry; vol. 4. London: Macmillan; pp. 142–77
Legături externe
- Publications - la Proiectul Runeberg
- Lucrări de Jöns Jakob Berzelius la Proiectul Gutenberg
- List of works by Berzelius (301 items as of access date 2011-12-29)
- Online works at Project Runeberg la
- Lucrări de Jöns Jakob Berzelius la Proiectul Gutenberg
- Opere de sau despre Jöns Jakob Berzelius la Internet Archive
- Online correspondence between Berzelius and Sir Humphry Davy on Wikisource en fr
- Online works on Gallica fr sv (27 items as of access date 2011-12-29)
- Nordisk familjebok (1905), band 3, s. 90–96 sv
- Poliakoff, Martyn. Jöns Jacob Berzelius. University of Nottingham: The Periodic Table of Videos.
- Digital edition of "Lehrbuch der Chemie" 1823/1824 by the University and State Library Düsseldorf
- Digital edition of "Das saidschitzer Bitterwasser : chemisch untersucht" 1840 by the University and State Library Düsseldorf
- Digital edition of "Aus Jac. Berzelius' und Gustav Magnus' Briefwechsel in den Jahren 1828 - 1847" 1900 by the University and State Library Düsseldorf
„Berzelius, Johan Jakob”. The American Cyclopædia. .
| Control de autoritate |
|  |
|---|