Jean-Jacques Gautier
În lumea de astăzi, Jean-Jacques Gautier este un subiect care a câștigat o mare relevanță și atenție în diferite domenii. Fie la nivel personal, profesional, social sau politic, Jean-Jacques Gautier a generat dezbateri, controverse și discuții care au captat interesul indivizilor de toate vârstele și mediile. În acest articol, vom explora în detaliu numeroasele fațete ale Jean-Jacques Gautier și impactul său asupra societății actuale. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, vom analiza modul în care Jean-Jacques Gautier a ajuns să influențeze modul în care gândim, acționăm și ne raportăm la lumea din jurul nostru. Printr-o abordare holistică și multidisciplinară, acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre Jean-Jacques Gautier, pentru a favoriza o mai bună înțelegere și reflecție asupra importanței sale în viața noastră de zi cu zi.
| Jean-Jacques Gautier | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Essômes-sur-Marne, Aisne, Franța |
| Decedat | (77 de ani) Paris, Franța |
| Înmormântat | Cimitirul Bagneux din Paris |
| Căsătorit cu | Emmy Lynn (din ) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | jurnalist critic de film scriitor critic de teatru |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Opere semnificative | Histoire d'un fait divers |
| Note | |
| Premii | Premiul Goncourt prix Prince-Pierre-de-Monaco Legiunea de onoare croix de guerre 1939-1945 |
Modifică date / text  | |
Jean-Jacques Gautier (n. , Essômes-sur-Marne, Aisne, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un critic de teatru și scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1946.
Opera
- L'Oreille, 1946
- Histoire d'un fait divers, Premiul Goncourt, 1946
- Les Assassins d'eau douce, 1947
- Le Puits aux trois vérités, 1949
- La Demoiselle du Pont-aux-Ânes, 1950
- Paris sur scène, ilustrații de Sennep, 1951
- Nativité, 1952
- M'auriez-vous condamné ? 1952
- Maria-la-Belle, 1954
- C'est tout à fait moi, 1956
- Vous aurez de mes nouvelles, 1957
- Si tu ne m'aimes je t'aime, 1960
- C'est pas d'jeu ! 1962
- Deux Fauteuils d'orchestre, 1962
- La Comédie française, 1964
- Un Homme fait, 1965
- La Chambre du fond, 1970
- Une Femme prisonnière, 1970
- Théâtre d'aujourd'hui, dix ans de critique dramatique, et des Entretiens avec Moussa Abadi sur le théâtre et la critique, ilustrații de Sennep, 1972
- Cher Untel, 1974
- Je vais tout vous dire, 1976
- Âme qui vive, 1978
- Face, trois quarts, profil, 1980
- Dominique, 1981
- Une Amitié tenace, 1982
- Le Temps d'un sillage, 1985
- Mon dernier livre n'aura pas de fin, prefață de Jean-Louis Curtis, 1988
- Il faut que je parle à quelqu'un, 2003
Note
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Jean-Jacques Gautier, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Jean-Jacques GAUTIER, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
