În lumea de astăzi, Johan Gadolin a devenit un subiect de cea mai mare importanță și relevanță. Fie pentru impactul său asupra societății, pentru relevanța sa în istorie, fie pentru influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi, Johan Gadolin a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu toate aspectele legate de Johan Gadolin, de la origini până la impactul său astăzi. Vom analiza diferitele perspective, opinii și dezbateri din jurul Johan Gadolin, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Johan Gadolin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Turku, Suedia |
Decedat | (92 de ani) Mynämäki, Marele Principat al Finlandei, Imperiul Rus |
Părinți | Jakob Gadolin |
Copii | Jakob Algot Gadolin Nils Anders Gadolin |
Cetățenie | Suedia |
Ocupație | chimist fizician mineralog geolog cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba latină limba suedeză limba finlandeză limba rusă limba germană limba engleză limba franceză |
Activitate | |
Domiciliu | Finlanda |
Alma mater | Universitatea Uppsala |
Organizație | Turun akatemia |
Premii | Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni orden Sveatoi Annî 2-i stepeni |
Modifică date / text |
Johan Gadolin (n. 5 iunie 1760, Åbo – d. 15 august 1852, Virmo) a fost un chimist, fizician, mineralog și profesor universitar finlandez. În 1794, savantul a descoperit primul element chimic din grupul metalelor de pământuri rare, ytriul, pe care l-a extras din mineralul Ytterbit (în prezent denumit în onoarea lui Gadolinit) și a fost unul dintre primii susținători ai teoriei arderii a lui Antoine Lavoisier în Scandinavia. În memoria membrului Academiei Leopoldine a fost denumit asteroidul 2638 Gadolin.
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)