Cu această ocazie, dorim să pătrundem în Johann Franz Encke, un subiect care a stârnit un mare interes în societate. Johann Franz Encke a fost subiect de dezbateri și controverse de mult timp, ramificațiile sale ajung în diverse domenii și importanța sa este de netăgăduit. De-a lungul istoriei, Johann Franz Encke a jucat un rol fundamental în dezvoltarea umanității, influențând modul în care trăim, gândim și relaționăm. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Johann Franz Encke, de la originea sa și până la impactul său astăzi, cu scopul de a înțelege mai bine scopul și semnificația sa în realitatea noastră de zi cu zi.
Johann Franz Encke | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Hamburg, Sfântul Imperiu Roman |
Decedat | (73 de ani) Berlin, Regatul Prusiei |
Înmormântat | Kirchhof Jerusalem und Neue Kirche I, II und III |
Cetățenie | Regatul Prusiei |
Ocupație | astronom cadru didactic universitar matematician |
Limbi vorbite | limba germană |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Georg-August din Göttingen Universitatea Humboldt din Berlin Gelehrtenschule des Johanneums |
Organizație | Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin Universitatea Humboldt din Berlin |
Premii | Membru al Societății Regale Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor Royal Medal () Medalia de Aur a Royal Astronomical Society () Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte () Premiul Lalande () Membru al Academiei Americane de Arte și Științe |
Modifică date / text |
Johann Franz Encke (n. , Hamburg, Sfântul Imperiu Roman – d. , Berlin, Regatul Prusiei) a fost un astronom german. A determinat perioadele mai multor comete și asteroizi, distanța de la Pământ la Soare și a efectuat observații asupra planetei Saturn.
Cometa Encke îi poartă numele.
A fost asistentul lui Gauss la Göttingen începând cu 1811. În 1816 devine adjunct al Observatorului Astronomic din Gotha, iar un an mai târziu preia postul de director al Observatorului.
În 1825 devine director al Observatorului din Berlin, post pe care l-a deținut tot restul vieții. În anul 1835 asistă la inaugurarea unui nou observator în capitala germană.
A avut preocupări și în domeniul matematicii. Astfel, a studiat legea erorilor a lui Gauss. S-a ocupat de metoda rezolvării unei ecuații numerice de un grad înalt, propusă de profesorul Gaffe din Zürich în 1837 și a ilustrat acestă metodă prin mai multe exemple, publicate în Berliner Astronomisches Jahrbuch în 1841.
A dat formule noi pentru cuadraturile numerice în 1837. În 1852 a întocmit tabele trigonometrice.
Ca astronom, împreună cu W. G. Lohmann, a studiat și măsurat suprafața Lunii. A descoperit cometa care îi poartă numele și, pe baza calculelor, a precizat reîntoarcerea acesteia în 1822, 1825, 1828, lucru confirmat ulterior. Cometa a fost observată în 1876 de către Méchain, în 1795 de către William Herschel și în 1818 de către Pons.
Pentru realizările sale, Royal Astronomical Society i-a acordat Medalia de Aur în 1823 și în 1830.
Operele sale au fost publicate, post mortem, în trei volume în perioada 1888 - 1889.
|titlelink=
(ajutor)