Johann Joachim Winckelmann

În articolul de astăzi vom vorbi despre Johann Joachim Winckelmann, un subiect care a captat atenția multora în ultima vreme. Johann Joachim Winckelmann este un subiect foarte larg și relevant în societatea de astăzi, deoarece are un impact asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. În acest articol vom explora diferitele aspecte legate de Johann Joachim Winckelmann, de la originea și evoluția sa până la influența sa asupra culturii și vieții oamenilor. În plus, vom analiza importanța acesteia în contextul actual și modul în care a stabilit un trend în diferite domenii. Suntem siguri că acest articol vă va oferi informații valoroase și vă va ajuta să înțelegeți mai bine relevanța și impactul Johann Joachim Winckelmann în societatea actuală.

Johann Joachim Winckelmann
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Stendal, Saxonia-Anhalt, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) Modificați la Wikidata
Trieste, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
Înmormântatcattedrale di San Giusto] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor (înjunghiere cu armă albă) Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric de artă
bibliotecar
arheolog
istoric
scriitor
in-home tutor] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuistoria artei
estetică
istoria artei
arheologie  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Halle-Wittenberg
Köllnisches Gymnasium
Universitatea din Jena  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruGedanken über die Nachahmung der griechischen Werke in der Malerei und Bildhauerkunst]
Geschichte der Kunst des Alterthums]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Johann Joachim Winckelmann de Ferdinand Pettrich, 1866, Albertinum, Dresda

Johann Joachim Winckelmann (/ˈvɪŋkəlˌmɑːn/; Pronunție în germană: /ˈvɪŋkl̩man/; n. , Stendal, Saxonia-Anhalt, Germania – d. , Trieste, Monarhia Habsburgică a fost un istoric de artă și arheolog german, considerat „părintele arheologiei moderne sau chiar „profetul și eroul fondator al arheologiei moderne".

Winkelmann a fost, de asemenea, un pionier al elenismului modern, fiind primul istoric de artă, care a articulat limpede diferența dintre arta Greciei antice, a romanilor și cea greco-romană. Winckelmann a fost unul din fondatorii arheologiei științifice, fiind totodată primul care a aplicat categorisirea stilistică, în scrierile sale de istoria artei, de pe o bază largă, consistentă și sistematică. Din acest punct de vedere, mulți urmași profesionali de-ai săi îl consideră „părintele istoriei artei”. A fost, de asemenea, primul istoric al artei care a separat arta Greciei Antice în perioade cu limpezi limite temporale.

Influența sa decisivă asupra creșterii și cristalizării mișcării artistice a neoclasicismului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost în deplină consonanță cu enorma sa influență avută nu doar în arheologie și istoria artei, dar și asupra artei vestice vizuale, în general, așa cum sunt pictura și sculptura, dar și asupra literaturii și filozofiei. Lucrarea sa Istoria artei antice (1764), a devenit imediat una din primele cărți de limbă germană clasică și de căpătâi. Influența sa directă sau indirectă asupra germanilor semnificativi Lessing, Herder, Goethe, Hölderlin, Heine, Nietzsche, George și Spengler a fost denumită declarativ și provocativ „Tirania Greciei asupra Germaniei (în engleză, The Tyranny of Greece over Germany)."

În prezent Institutul Winkelmann al Universității Humboldt din Berlin este în întregime dedicat studierii arheologiei clasice.

Winckelmann a fost homosexual și a adus în scrierile sale estetice homoeroticismul destul de limpede formulat. Această caracteristică a stilului său de scris de non-ficțiune a fost recunoscută de contemporanii săi, printre care se numără și Goethe.

Biografie

Viață timpurie

Winckelmann s-a născut în localitatea Stendal din Margraviatul de Brandenburg. Tatăl său, Martin Winckelmann, a fost cizmar, iar mama sa, Anna Maria Meyer, a fost fiica unei țesătoare. Anii timpurii ai viitorului istoric de artă au fost foarte dificili, dar interesele sale academice înalte l-au determinat să depășească toate obsatacolele ridicate de sărăcie. După mulți ani, aflat la Roma, devenit între timp un faimos savant, Winkelmann scria, „Acum mă simt rasfațat, dar Dumnezeu îmi datora acest lucru; în tinerețe am suferit prea mult”.

Referințe

  1. ^ a b c d „Johann Joachim Winckelmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Johann Joachim Winckelmann (în engleză), RKDartists 
  5. ^ a b c d Johann Winckelmann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ Encyclopædia Britannica Online 
  7. ^ Винкельман Иоганн Иоахим, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  8. ^ a b https://www.allgemeine-zeitung.de/panorama/leben-und-wissen/der-mord-an-johann-joachim-winckelmann-dem-begrunder-der-modernen-archaologie-wirft-bis-heute-fragen-auf_18377659, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ CONOR]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b10523709c/f1.image  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ "Winckelmann". Random House Webster's Unabridged Dictionary.
  13. ^ The biography in English is a popular account, Wolfgang Leppmann, Winckelmann (London) 1971; David Irwin offers a brief account to introduce his volume of selected writings, Winckelmann: Writings on Art (London: Phaidon) 1972.
  14. ^ Boorstin, 584
  15. ^ Robinson, Walter (februarie 1995). „Introduction”. Instant Art History. Random House Publishing Group. p. 240. ISBN 0-449-90698-1. The father of official art history was a German named Johann Joachim Winckelmann (1717–68). 
  16. ^ 1717–1768., Winckelmann, Johann Joachim, (). History of the art of antiquity. Potts, Alex. Los Angeles, Calif.: Getty Research Institute. ISBN 9780892366682. OCLC 59818023. 
  17. ^ Butler, Eliza M. (1935). The Tyranny of Greece over Germany. Cambridge University Press, London
  18. ^ Kuzniar, Alice A. (). „Introduction”. În Alice A. Kuzniar. Outing Goethe and His Age. Stanford, California: Stanford University Press. pp. 9–16. ISBN 0804726140. Accesat în . 

Legături externe