Subiectul Jupân este unul care a generat un mare interes în societatea actuală. Este o problemă care ne afectează pe toți într-un fel sau altul, direct sau indirect. Fără îndoială, este un subiect care a generat opinii contradictorii și a făcut obiectul a numeroase dezbateri. În acest articol, vom analiza Jupân în detaliu și implicațiile sale în viața noastră de zi cu zi. Vom explora diferite perspective și vom căuta să înțelegem mai bine această problemă care ne preocupă atât de mult.
Jupân este un titlu onorific dat odinioară, în Evul Mediu, boierilor și dregătorilor (atâta vreme cât erau în funcție).
Miklosich (Slawistische Elementen, 22); Șeineanu (Semasiologie, 238); Rosetti (GS, V, 158 și BL, V, 222) și Cândrea socotesc că Jupân provine din cuvântul slav županŭ „stăpân al unui pogon de pământ”. Giuglea (Dacoromania, III, 606-10) derivează Jupân din cuvântul grec γύπη „casă”, cu sufixul romanic -anus (gypanus); Pușcariu (Lr., 257) îl explică printr-un împrumut din limba avară, în timp ce Philippide (II, 15) vede în el un cuvânt dacic autohton pe care îl apropie de Diupaneos (alteori Diurpaneus), titlu dat lui Decebal, a cărui semnificație este necunoscută dar care însemna poate „Domnul”.
Jupân a fost folosit în Ungaria, în Țările Române, în Bulgaria, în Serbia și în Grecia:
Prin extindere, în sec. XVII și XVIII începe să fie dat oricărei persoane pe care interlocutorul dorea s-o măgulească.