Logică matematică
În acest articol vom aborda subiectul Logică matematică, care a stârnit un mare interes în societatea de astăzi. Logică matematică este o problemă care a generat dezbateri și discuții în diferite domenii, fie în sfera politică, socială, culturală sau științifică. Există un interes larg pentru a afla mai multe despre Logică matematică și pentru a înțelege implicațiile sale în realitatea noastră de zi cu zi. Din acest motiv, în acest articol ne propunem să analizăm diferitele aspecte și perspective din jurul Logică matematică, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. În acest sens, vom explora diverse opinii și poziții care ne vor permite să avem o panoramă mai largă și îmbogățitoare despre Logică matematică.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Logica matematică este un subdomeniu al matematicii. Este de obicei divizată în următoarele subdomenii: teoria modelelor, teoria demonstrației, teoria mulțimilor și teoria recursivității. Cercetarea din domeniul logicii matematice a contribuit la, și a fost motivată de, studiul fundamentelor matematicii, dar logica matematică conține, de asemenea, și probleme ce aparțin matematicii pure, care nu sunt legate direct de fundamentele matematicii.
O temă unificatoare în logica matematică este studiul puterii expresive a logicii formale și a sistemelor de demonstrație.
Denumirile anterioare ale logicii matematice au fost cele de logică simbolică (opusă logicii filosofice) și metamatematică. Primul termen este încă folosit (ca în Association for Symbolic Logic(en)), dar ultimul termen este folosit azi pentru a desemna anumite aspecte ale teoriei demonstrației.
George Boole este creatorul logicii simbolice moderne. In 1847 a subliniat izomorfismul diverselor tipuri de raționamente.
Referințe
- ^ Nicolae N. Mihăileanu, Istoria matematicii, vol 2, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 p. 477
