Mariana Marin
În zilele noastre, Mariana Marin este un subiect care a stârnit un mare interes în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Mariana Marin a devenit o problemă relevantă care afectează oamenii de toate vârstele și stilurile de viață. Pe măsură ce Mariana Marin continuă să aibă un impact asupra vieții noastre de zi cu zi, este important să luăm în considerare cu atenție implicațiile și consecințele sale. În acest articol, vom explora în continuare diverse perspective legate de Mariana Marin, cu scopul de a oferi o înțelegere mai largă a acestui subiect în continuă evoluție.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Mariana Marin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1956 |
| Decedată | 2003 |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | poetă, scriitoare |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | Postmodernism |
Modifică date / text  | |
Mariana Marin (n. 10 februarie 1956, București – d. 31 martie 2003 ) a fost o poetă din România din "generația literară '80" (Generația în blugi).
Scurtă biografie
S-a născut în București, unde a absolvit Facultatea de Litere. Este considerată a face parte din "generația 80". A fost un membru activ al Cenaclului de Luni, condus de criticul literar și profesorul Nicolae Manolescu și a publicat în volumul colectiv, editat de acesta, "Cinci".
Criticul Nicolae Manolescu, afirmă: Versurile ei sunt croite din materialul liricii tragice a marilor doamne ale poeziei moderne, printre care își găsește locul nefericita iubită a lui Eminescu, evocată, laolaltă cu urmașele ei din secolul XX, într-o splendidă Elegie : „Mutilarea artistului în tinerețe la minus 15 grade./ Nici cazul Sylviei Plath nu e posibil/ nici frânghia Veronicăi Micle nu are săpun./ Din când în când amintirea stinsă a Țvetaevei/ tăcerea în care se îneacă Ahmatova/ și mizeria, sărăcia acelui Ierusalim/ din care Else ma cheamă.”
Poeziile ei sunt traduse în limba franceză și e prezentă în reviste și antologii din Marea Britanie, Germania, SUA, Suedia, Ungaria și Polonia.
Volume de versuri publicate
- Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Editura AXA, Botoșani, 2001;
- Cinci (alături de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter), cu ilustrații de Tudor Jebeleanu; Editura Litera, 1982;
- Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986;
- Atelierele (1980-1984), Editura Cartea Românească, 1990;
- Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992;
- Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeul Literaturii Române, 1999;
- Zestrea de aur (antologie), Editura Muzeului Literaturii Române; prefață de C. Rogozanu, 2002
Cărți traduse în franceză
- "Au Carrefour des grandes routes commerciales" ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Sébastien Reichmann, 1989
- "Les Ateliers", ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Alain Paruit, 1992.
Premii
- Premiul Uniunii Scriitorilor (debut-1981, 1999);
- Premiul de poezie al orașului Slobozia, 1991;
- Premiul ASPRO (1999);
- Premiul special "Virgil Mazilescu" (2001).
Note
- ^ In memoriam Mariana Marin Arhivat în , la Wayback Machine., România literară - anul 2003, numărul 14, accesat la 20 ianuarie 2014
- ^ Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 312
Legături externe
- In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003
- Planete culturale, Formula AS - anul 2003, numărul 561
Interviuri
- „Cuvintele atrag realitatea“. Interviu cu Mariana MARIN, Svetlana Cârstean, Observator cultural - numărul 89, noiembrie 2001
- In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003
