În acest articol, vom explora subiectul Memorialul Renașterii în detaliu, abordând diferitele sale fațete și perspective dintr-o perspectivă holistică. Memorialul Renașterii este un subiect de mare relevanță astăzi, care a generat dezbateri ample și interes în diverse domenii. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza fundalul istoric al lui Memorialul Renașterii, impactul său asupra societății contemporane, precum și posibilele implicații viitoare pe care le-ar putea avea. Vom aprofunda în cele mai profunde aspecte ale sale, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre Memorialul Renașterii, care să permită cititorilor noștri să obțină o mai bună înțelegere și perspectivă asupra acestui subiect foarte relevant.
Memorialul Renașterii | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°26′19″N 26°05′50″E / 44.438675°N 26.097331°E |
Localitate | București |
Țara | România |
Adresa | Piața Revoluției (fostă Piața Palatului), sector 1 |
Edificare | |
Sculptor | Alexandru Ghilduș |
Data începerii construcției | 15 decembrie 2004 |
Data finalizării | 1 august 2005 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-III-m-B-20028 |
Modifică date / text |
Memorialul Renașterii pe numele său complet Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989 este un ansamblu monumental situat în Piața Revoluției (fostă Piața Palatului) din București, ridicat în memoria victimelor Revoluției române din 1989. Autorul lucrării este Alexandru Ghilduș. Ansamblul memorial are 25 de metri și a costat 56 de miliarde de lei.
În timpul polemicilor născute pe marginea construcției, amplasării sau a aspectului monumentului, ansamblul a primit mai multe porecle folosite de locuitorii Bucureștiului sau de mass-media, în discuțiile despre memorial. Dintre aceste porecle pot fi amintite: „Țeapa” din Piața Revoluției, Cartoful pe Băț, Țepușă cu cartof, „Vector cu coroniță”, “cartof tras în țeapă”, „ghildușa piramidă”, „circumcizia ratată”, „monumentul cu penetrare”, „un creier pe băț”, „măslina-n scobitoare”, „nuca-n țeapă”, “fleica-n frigăruie”, “cartoful revoluției”, “țeava și testiculul”, “țeapa de 56 de miliarde”, “kitsch cu patalama”.
În anul 2004 în ultimul an al mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, aflat la cârma Ministerului Culturii a fost organizat un concurs pentru ridicarea unui monument în cinstea eroilor revoluției. La acest concurs au participat 15 proiecte. Juriul, care a analizat aceste proiecte și l-a ales pe cel câștigător, a fost format din plasticienii Ion Marchiș și Bogdan Bârleanu, un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revoluționari Ovidiu Popescu, arhitectul Gheorghe Bălășoiu și reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor Ștefan Damian.
Pe 16 martie 2004 juriul alege din cele 15 proiecte, proiectul lui Alexandru Ghilduș. În data de 2 august 2004 contractul de 56 de miliarde a fost încheiat, iar în 15 decembrie 2004, președintele Ion Iliescu și Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului.
Monumentul a fost inaugurat la 1 august 2005 și este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2346, cod LMI B-III-m-B-20028.
Memorialul este format din mai multe elemente, numele acestor elemente fiind simbolice având menirea de a sublinia importanța revoluției din 1989 pentru istoria României.
Monumentul „seamănă până la suprapunere aproape”, cu o sculptură din Brazilia, oferită drept trofeu de o revistă din Brazilia brutarului anului.
Vezi si "Tsitsernakaberd Armenian Genocide Memorial Complex" din Erevan, Armenia.