În lumea de astăzi, Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919) este o problemă care a câștigat o relevanță semnificativă în societate. De la apariția sa, Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919) a captat atenția experților și a savanților, generând dezbateri și discuții pasionate. Pe măsură ce trece timpul, Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919) continuă să fie un subiect de interes și impactul său devine din ce în ce mai evident în diferite domenii. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919), analizând originea, evoluția și repercusiunile sale astăzi. Fără îndoială, Operația de apărare a Armatei României pe Tisa (1919) este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și care merită o reflecție profundă și informată.
| Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
- Nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Marcat din iunie 2019.
- Este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Marcat din iunie 2019.
- Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iunie 2019.
- Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iunie 2019.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
- La 17 iulie Armata Ungara își sfârșise concentrările și grupările forțelor sale. Pregătirea atacului a început prin trageri de artilerie și recunoașteri de aeroplane. Bombardamentul ungar era de nedescris. Toate tunurile armatei sale chiar acelea ale divizilor din rezervă, au fost puse în poziție, pe malul drept al Tisei, concentrate în regiunile principale de atac.
- La Szolnok s-au putut determina 100 de trageri de foc , la Tokaj peste 50.
- In sectorul Tokaj,inamicul a reușit să treacă Tisa.
- În dimineata zilei de 20 iulie cu brigăzile independente 2 și 3 de secui și lucrători și-a ocupat teritoriul și localitățile cuprinse în continuarea Tisei din fața Tokaj-ului.
- Un cap de pod a fost stabilit la Rakamaz. Mai la sud trupele din Regimenul 39 și din Brigada a 80-a internațională au ocupat localitățile Tiszadob și Tiszadada.
- La 23 și 24 iulie, trupele Grupului Român de Nord sunt întărite cu trupe din Divizia a 20-a ardeleană, cu Brigada a 5-a de Roșiori și cu artilerie. Închiși în capul de pod de la Rakamaz , maghiarii nu mai sunt în stare să înainteze. Activitatea de luptă în acest sector se micșoreză simțitor. Cu acestea, malul Tisei era complet curățat de trupele ungare pe toată întinderea sectorului Grupului român de nord.
- La 23 iulie, dușmanul continuă ofensiva cu înverșunare pe tot frontul celor trei divizii ale sale.
Comandanți
Note
Bibliografie
- Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Mărdărescu Gheorghe, Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920), Editura Cartea Românească, București, 1921
- Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
Vezi și