Paul Constantinescu

În lumea de astăzi, Paul Constantinescu a devenit din ce în ce mai relevant. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau relevanței sale în domeniul științific, Paul Constantinescu a devenit o temă de interes general pentru un spectru larg de audiențe. În acest articol vom explora subiecte legate de Paul Constantinescu, analizând importanța acestuia, implicațiile și evoluția sa în timp. De la origini și până în prezent, Paul Constantinescu a făcut obiectul dezbaterilor, controverselor și fascinației, iar în rândurile următoare vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant în lumea contemporană.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Paul Constantinescu

Compozitorul Paul Constantinescu
Date personale
Născut30 iunie 1909
Ploiești, România
Decedat20 decembrie 1963, (54 de ani)
București, Republica Populară Română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor,violonist,dirijor.
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieConservatorul din București
Alma materUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul II (1932), Mențiunea a II-a (1934) și Premiul I (1938) de compoziție „George Enescu”. Premiul „Anhauch” (1937), Premiul de Stat, clasa II (1954)
Profesor pentruLaurențiu Profeta  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963, București) a fost un compozitor român de origine evreiască , membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București. Paul Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și pentru literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare pentru folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.

Studii

Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).

Activitate

A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București. Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București. A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea română.

Caracteristici stilistice

Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.

Principalele creații

Muzică de teatru liric

  • 1935 – O noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte;
  • 1938 - Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul;
  • 1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic;
  • 1955 – Pană Lesnea Rusalim, operă.

Muzică simfonică

  • 1930-1936 – Suita românească.
  • 1937 – Simfonieta
  • 1944 - Simfonia I
  • 1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel și orchestră
  • 1952 – Concert pentru pian și orchestră
  • 1955 – Concertul pentru orchestră de coarde
  • 1957 – Concert pentru vioară și orchestră
  • 1960 – Concert pentru harpă și orchestră
  • 1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
  • 1963 - Simfonia ploieșteană

Muzică vocal-simfonică

Muzică de cameră

  • 1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
  • 1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
  • 1947 – Concert pentru cvartet de coarde
  • 1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian

Muzică pentru pian

  • 1951 – Trei piese pentru pian
  • 1957 – Toco-Toccatina

Muzică corală

  • 1952 – Miorița, poem coral

4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu:

  • Freamăt de codru
  • La mijloc de codru des
  • Peste vârfuri
  • Stelele-n cer

Muzică vocală

  • numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coșbuc, Goga, Șt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.

Muzică de film

Concursul „Paul Constantinescu”

Anual se organizează la Ploiești concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu”, pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.

Cetățean de onoare

În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat post-mortem, titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ „S-a întâmplat în 20 decembrie 1963”. . 
  3. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „HOTĂRÂREA NR. 170 Privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Ploiești profesorului si compozitorului Paul Constantinescu” (PDF). 

Bibliografie

  • Tomescu, Vasile (1967): Paul Constantinescu. București: Editura muzicală
  • Ionașcu, Stelian: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București: Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române
  • Hârlav-Maistorovici, Sanda (2004): Paul Constaninescu. Despre poezia muzicii, Ploiești: Editura Premier
  • Sanda Hîrlav-Maistrovici (2009): PAUL CONSTANTINESCU – CORESPONDENȚĂ scrisori și portrete, Editura Muzicală
  • Hârlav-Maistorovici, Sanda (2015): Creația componistică a lui Paul Constaninescu. Catalog cronologic, București: Editura Muzicală
  • Sanda Hârlav-Maistrovici (2013): PAUL CONSTANTINESCU necunoscut – RESTITUIRI, Editura Muzicală
  • Hotoran, Anamaria Mădălina (2008), Patimile și moartea Domnului în viziunea componisticii secolului XX – genul pasiunii, Cluj-Napoca: Editura Risoprint, p. 43-65

Legături externe


v • d • m
Membri ai organizației culturale „Rugul Aprins”
Fondatori
Membri
Vă rugăm să ajutați la completarea listei
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot