În acest articol, vom pătrunde în lumea interesantă a lui Petru Aruștei. De la origini și până la influența sa astăzi, vom explora toate fațetele lui Petru Aruștei și impactul său în diferite domenii. Vom analiza evoluția acestuia în timp, precum și diferitele perspective care există pe Petru Aruștei. În plus, vom examina relevanța sa în societatea actuală și proiecția sa viitoare. Nu contează dacă sunteți un expert în domeniu sau dacă este prima dată când auziți despre Petru Aruștei, acest articol vă va oferi o perspectivă completă și detaliată asupra acestui subiect interesant.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Petru Aruștei | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 23 martie 1939 Podu Iloaiei, județul Iași |
Decedat | (45 de ani) Iași |
Cetățenie | România |
Ocupație | poet, pictor |
Limbi vorbite | limba română |
Activitatea literară | |
Specie literară | poezie, pictură |
Modifică date / text |
Petru Aruștei (n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași — d. 17 august 1984, Iași) a fost un poet și pictor român.
^ „Grafica lui Petru Aruștei, (...), autor de interesante desene și scrieri epice, unele publicate în revistele ieșene, relevă o viziune îndrumată spre fantastic, grotesc, cu rădăcini expresioniste și suprarealiste. Are o dramatică și zguduitoare imaginație.” Petru Comarnescu, Între măiestrie și făgăduință, Informația Bucureștiului, 23 mai 1969
^ „Iată-mă la capătul unui șir de negații al căror rost este de a aproxima ceea ce văd în lucrările lui Petru Aruștei. Îmi dau seama că nu mă pot apropia altfel decît negînd permanent orice ipoteză. Este oare aceasta suficient pentru a găsi la capăt o înțelegere? Poate. Mă uimește în primul rînd totala discontinuitate, conturarea precisă și închisă în sine, în fiecare lucrare a strigătului pe care în mod cert îl conține. Ceea ce face și expune acum Petru Aruștei se sustrage analizei plastice, deși la limită ea poate fi făcută. Dar mă întreb, oare are vreo importanță? Ce-ar putea ea să descifreze. Trebuie mereu căutat ceea ce se ascunde, ceea ce nu poate fi înstrăinat prin mecanismul cuvintelor, așa cum apar ele, cum se instaurează ele și cum ne îndepărtează ele de obiect. Dar așa ceva este imposibil. Trebuie să faci efortul de a ajunge la sursa țipătului.” Iulian Mereuță, Petru Aruștei, România literară, p. 27, 29 mai 1969
^ „A murit Petru Aruștei, pictorul și poetul genial, incomparabil, mai luminat decât toți moldavii din generația noastră, mai filosof decât toți colegii noștri ajunși profesori universitari de filosofie, mai poet decât noi toți, ajunși literați de carieră, pictor cutremurător, unic în ultimele patru decenii de pictură românească, pătruns de gândul adânc, metafizic, unduind de tragism până la ultimul punct invizibil pe care mâna sa l-a scris pe hârtie…„ Cezar Ivănescu, „Luceafărul”, 18 august 1984.
^ Petru Aruștei, Die geliebte Wand (translation from Romanian). In: Literatur aus dem Nord-Osten Rumäniens Web-Seite, trad. de Cristina Spinei
^ „Petru Aruștei. Un artist neobișnuit, cu totul neobișnuit. Locuit de spăimoase năluci, dar întrezărind, în tensionate străluminări, tâlcuri menite să dea vieții, și morții, un rost. Într-o vreme ale cărei fantasme îl seduceau și îl respingeau deopotrivă, acest băiat avea și harul, dar purta și stigmatul, parcă, al unei stranii osânde. Și asta nu numai pentru marele, inconfortabilul său talent. El era, plămadă rară, numai singurătate și dăruire. Singurătate, sub hipnoza unui abis întunecat pe care numai ochii lui îl întrezăreau, dăruire, într-o deposedare de sine mergând până la ultima renunțare. Umbre și lumini, o lumină absorbită de întunecimi, dar sfâșiind, în explozii dureros-extatice, pânza neagră ce înfășoară viul ca într-un giulgiu.” Florin Faifer, 2018