Pricolici

În articolul de astăzi vom aprofunda subiectul Pricolici, o întrebare care a generat un mare interes în ultima vreme. Pricolici, fie la nivel personal, social sau profesional, are un impact semnificativ asupra vieții noastre. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Pricolici, analizând implicațiile, provocările și posibilele soluții ale acestuia. În plus, vom examina modul în care Pricolici a evoluat de-a lungul timpului și relevanța sa astăzi. Printr-o abordare holistică, vom căuta să înțelegem mai bine Pricolici și influența acesteia asupra vieții noastre de zi cu zi. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi mai multe despre Pricolici și importanța sa în realitatea noastră actuală!

Pricoliciul este, în mitologia românească, un duh rău, în care se presupune că se transformă unii oameni după moarte și care ia înfățișarea unor animale.

Ca și strigoii, ei sunt spirite malefice, trezite din morminte spre a face rău oamenilor. În timp ce strigoii se aseamănă cu forma pe care au avut-o în viață, pricolicii apar întotdeauna ca lupi sau câini mari și fioroși. Se crede că oamenii cu adevărat răi se transformă în pricolici după moarte și continuă să le facă rău altor oameni nevinovați.

De asemenea pricolicii sunt cunoscuți în lumea vie ca și copii făcuți între rudele de gradul 1 și 2 care se nasc cu coadă sau două „cucuie” în cap semnificând coarne de diavol.

Pricolicii mai sunt arătați în mitologia românească asemeni unor copii cu o energie care nu se mai termină, care fac numai năzdravanii și rău altor oameni, și care comunică cu animalele pentru a face pagubă - precum vite pentru a nu mai da lapte, găini pentru a nu mai da ouă, câini etc.

Pricoliciul este menționat pentru prima dată de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei , sub forma Tricolici. Dimitrie Cantemir explică (op. cit., p. 262) : „Este întocmai ceea ce franțujii înseamnă le loup garou. Ei zic că cu meșteșugul vrăjilor oamenii se pot preface în lupi și alte fiare sălbatice și că pot să-și însușească în așa chip firea acestora, că pot să se năpustească asupra oamenilor și dobitoacelor și să-i sfâșie.”

Etimologia termenului este necunoscută, deși probabil are origine dacică.

Vezi și

Note

  1. ^ DEX online: Pricolici
  2. ^ Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei. Postfață și bibliografie de Magdalena Popescu. Editura Minerva, București, 1973, p. 258

Legături externe