În lumea de astăzi, Propan a avut un rol fundamental în societatea noastră. Fie prin influența sa asupra culturii populare, prin impactul asupra tehnologiei sau prin relevanța sa în istorie, Propan a devenit un subiect de interes pentru oameni de toate vârstele și mediile. Cu varietatea de fațete și prezența sa în multiple aspecte ale vieții de zi cu zi, Propan a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora impactul Propan și importanța sa în viața noastră, analizând relevanța sa în diferite contexte și modul în care a modelat modul în care vedem lumea.
Propan | |
Formula structurală | |
Denumiri | |
---|---|
Identificare | |
Număr CAS | 74-98-6 |
ChEMBL | CHEMBL135416 |
PubChem CID | 6334 |
Informații generale | |
Formulă chimică | C3H8 |
Aspect | gaz incolor |
Starea de agregare | gazoasă |
Punct de topire | −187,7 °C |
Punct de fierbere | −42,25 |
Presiune de vapori | 8,4 atmosferă fizicăi |
NFPA 704 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Propanul este compus organic din categoria alcanilor, o hidrocarbură saturată aciclică, cu o catenă alcătuită din trei atomi de carbon legați prin legături simple. Propanul face parte din categoria alcanilor inferiori și în condiții standard de temperatură și presiune este prezent în stare gazoasă. Formula chimică este CH3-CH2-CH3.
Compusul este inodor, așadar pentru a se depista scăpările de gaz de propan, acesta este amestecat cu compuși ai sulfului, numiți mercaptani. Propanul este o substanță cu moleculă nepolară, cu forțe de atracție electrică de dispersie. Este unul dintre componentele principale ale gazului petrolier lichefiat (GPL).
Prefixul prop-, utilizat pentru propan și alți compuși organici formați din trei atomi de carbon, a fost derivat de la acid propionic, care la rândul său provine de la termenii grecești protos („primul”) și pion („grăsime”).
Propanul a fost descoperit de către chimistul francez Marcellin Berthelot în anul 1857. De asemenea, propan gazos dizolvat a fost identificat în petrolul din Pennsylvania de către Edmund Ronalds în 1864.
Propanul este obținut în mare parte în urma purificării gazelor naturale și ca produs secundar al rafinării petrolului. Fiind un component principal al gazului petrolier lichefiat (GPL), poate fi obținut prin distilarea acestuia.
O altă metodă de preparare, în laborator, presupune o reacție de adiție a hidrogenului la propenă, reacția fiind catalizată de un catalizator de platină sau de paladiu:
Propanul este un compus gazos incolor și inodor. La presiune normală, lichefiază la temperatura de fierbere −42 °C și se solidifică sub punctul de topire de −187,7 °C. În fază solidă prezintă un grup spațial P21/n.
Propanul suferă aceeași reacție de combustie ca restul alcanilor. În prezență de oxigen în exces (O2), propanul arde formând dioxid de carbon (CO2), apă (H2O) și căldură.
Combustia completă a propanului produce aproximativ MJ/kg de energie.
Când cantitatea de oxigen nu este suficientă pentru combustia completă, reacția de oxidare poate să fie o reacție de ardere incompletă, ceea ce duce la formarea de monoxid de carbon și / sau carbon:
Nitrarea propanului produce nitroderivații nitrometan, nitroetan, nitropropani sub acțiunea acidului azotic.
|title=
(ajutor)
|
|