Râul Caraș
În zilele noastre, Râul Caraș a devenit un subiect de mare relevanță în societatea noastră. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Râul Caraș a devenit din ce în ce mai important în viața noastră. Fie la nivel personal, profesional sau social, Râul Caraș a devenit un factor determinant în deciziile noastre și în modul în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol vom explora impactul Râul Caraș asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre, precum și implicațiile pe care le are pentru viitor.
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Râul Caraș | |
| — Codul râului: V-3 — | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Bazinul Dunării  |
| Zonă de izvorâre | Munții Aninei |
| Emisar | Dunărea |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 1118 km² |
| Lungimea cursului de apă | 110 km |
| Debit mediu | 6,35 m³/s |
| Date generale | |
| Țări traversate | România; Județul Caraș-Severin Serbia: Voivodina |
| Afluenți de stânga | Buhui, Raicovacea, Șereniac, Gârliște, Goruia, Jitin, Lișava, Bucovăț, Ciclova, Vicinic, Ilidia |
| Afluenți de dreapta | Izvoru Mare, Jervanu Mare, Comarnic, Gelug, Dognecea, Barcheș, Cernovăț, Borugu |
| Principalele localități traversate | Carașova, Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani,Coștei |
Modifică date / text  | |
Carașul (sârbă: Karaš sau Караш) este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat în România și Serbia, afluent al Dunării. În perioada romană, râul se numea Apo.
România
Râul Caraș izvorăște în Munții Aninei, la nord-est de orașul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava și Nera. Curge în România pe o lungime de 50 km (V. Sencu/I. Bacanaru - Judetele Patriei/Judetul Caras-Severin, Editura Academiei R.S.R.), inițial către nord, apoi, în orașul Carașova se întoarce către sud-vest, și primește mulți afluenți scurți (cel mai important Lisava) și trece pe lângă multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani) înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.
Serbia
Imediat după trecerea graniței, râul Caraș primește cei doi afluenți principali, Borugu din partea dreaptă și Ilidija (română: Ilidia) din stânga. Trece apoi pe lângă satele Kuštilj, Vojvodinci, Dobričevo, Straža și Jasenovo și ajunge în partea estică a Deliblatska peščara și a dealului Dumača, cea mai estică parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carașul este canalizat și încorport în ultima parte a Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre. Trece pe lângă satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo și Banatska Palanka, sfârșindu-și cursul de 60 km prin Serbia vărsându-se în Dunăre în apopiere de satul Stara Palanka.
Carașul drenează o zonă de 1 400 km², și, deși a fost canalizat, nu este navigabil.
Bibliografie
- Mala Prosvetina Enciklopedija, a treia ediție(1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
- Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Trasee turistice - județul Caraș
Hărți
- Harta Județului Caraș-Severin
- Harta munții Aninei
- Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului Arhivat în , la Wayback Machine.
- Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului Arhivat în , la Archive.is