În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Râul Târnava și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Râul Târnava a fost un subiect de dezbatere și reflecție în diverse domenii, fie în cultura populară, politică, știință sau tehnologie. De-a lungul istoriei, Râul Târnava a avut o influență semnificativă asupra modului în care oamenii interacționează între ei și asupra mediului din jurul lor. Prin acest articol, vom examina în detaliu diferitele aspecte care fac din Râul Târnava un subiect atât de relevant și în continuă evoluție.
Râul Târnava | |
(Târnava Unită) | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Bazinul Dunării Târnava Basin |
Zonă de izvorâre | Format din unirea Târnavei Mari cu Târnavei Mici |
Emisar | Mureș |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 28 km |
Debit mediu | 26,8 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | România |
Localizare | Județul Alba |
Afluenți de stânga | Târnava Mare, Tiur, Izvorul Iezerului, Secaș |
Afluenți de dreapta | Târnava Mică, Șoimuș |
Principalele localități traversate | Blaj |
Progresie spre ultimul emisar — Târnava → → Mureș → Tisa → Dunăre → Marea Neagră | |
Modifică date / text |
Târnava (în germană Kokel, în maghiară Küküllő) este un râu lung de 249 kilometri, cel mai mare afluent al râului Mureș. Râul se formează la Blaj din Târnava Mare și Târnava Mică. După 28 de kilometri se varsă în râul Mureș.
Târnava este un hidronim de origine slavă (de la trnu, „mărăcine”) care a fost menținut ca atare în limba românilor localnici. În schimb, maghiarii și sașii au preluat ori de la secui, ori de la pecenegi, numele de origine turcică Küküllő, care înseamnă același lucru. În opinia lui Alexandru Madgearu, dacă românii ar fi venit în zonă după instalarea dominației maghiare, ei nu ar mai fi putut cunoaște numele slav al râului. Faptul că numele a fost tradus arată că în secolul al XI-lea acolo mai trăiau și vorbitori de limbă slavă, alături de români.