Râul Târnava

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Râul Târnava și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Râul Târnava a fost un subiect de dezbatere și reflecție în diverse domenii, fie în cultura populară, politică, știință sau tehnologie. De-a lungul istoriei, Râul Târnava a avut o influență semnificativă asupra modului în care oamenii interacționează între ei și asupra mediului din jurul lor. Prin acest articol, vom examina în detaliu diferitele aspecte care fac din Râul Târnava un subiect atât de relevant și în continuă evoluție.

Pagina „Târnava” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Târnava (dezambiguizare).
Râul Târnava
(Târnava Unită)
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării
Târnava Basin]  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreFormat din unirea Târnavei Mari cu Târnavei Mici
EmisarMureș
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă28 km
Debit mediu26,8 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia  Modificați la Wikidata
LocalizareJudețul Alba
Afluenți de stângaTârnava Mare,
Tiur,
Izvorul Iezerului,
Secaș
Afluenți de dreaptaTârnava Mică,
Șoimuș
Principalele localități traversateBlaj
Progresie spre ultimul emisar — Târnava
MureșTisaDunăreMarea Neagră

Târnava (în germană Kokel, în maghiară Küküllő) este un râu lung de 249 kilometri, cel mai mare afluent al râului Mureș. Râul se formează la Blaj din Târnava Mare și Târnava Mică. După 28 de kilometri se varsă în râul Mureș.

Etimologie

Târnava este un hidronim de origine slavă (de la trnu, „mărăcine”) care a fost menținut ca atare în limba românilor localnici. În schimb, maghiarii și sașii au preluat ori de la secui, ori de la pecenegi, numele de origine turcică Küküllő, care înseamnă același lucru. În opinia lui Alexandru Madgearu, dacă românii ar fi venit în zonă după instalarea dominației maghiare, ei nu ar mai fi putut cunoaște numele slav al râului. Faptul că numele a fost tradus arată că în secolul al XI-lea acolo mai trăiau și vorbitori de limbă slavă, alături de români.

Note

  1. ^ Alexandru Madgearu, Expansiunea maghiară din Transilvania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 17

Bibliografie

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Legături externe

Vezi și

Imagini