Regimentul 51 Infanterie (1916-1918)

În lumea de astăzi, Regimentul 51 Infanterie (1916-1918) este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Regimentul 51 Infanterie (1916-1918) a reușit să devină un subiect recurent în conversații, dezbateri și discuții din toate domeniile. Cu o prezență constantă în mass-media și rețelele sociale, Regimentul 51 Infanterie (1916-1918) a reușit să depășească granițele și culturile, generând interes și îngrijorare în rândul oamenilor de toate vârstele și condițiile. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și importanța Regimentul 51 Infanterie (1916-1918), analizând implicațiile și relevanța acestuia în societatea contemporană.

Regimentul 51 Infanterie
1916-1918
Activă14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară Romania
RamurăForțe de uscat
Tip Infanterie
Mărime2.500-3.000 oameni (la mobilizare)

Regimentul 51 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic din rezerva armatei permanente care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Galați, din cadrul Comandamentului III Teritorial.:p. 81 Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 36 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 51 Infanterie a fost comandat de colonelul Constantin Șerbescu. Regimentul 51 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.

Drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de război, Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III:

„Pentru vitejia și avântul cu care au luptat atât ofițerii cât trupa, în aprigele lupte de la Mărășești din anul 1917. În ziua de 6 august pe când regimentul forma centru Diviziei 13 a fost atacat dintr-o parte de trupe din Divizia XII Bavareză, iar din altă parte de trupe din Divizia 115 Prusiană. Ofițerii, subofițerii și soldații au luptat însă cu o furie și cu o îndârjire fără seamăn împotriva acestui puternic atac, dând dovadă de un extraordinar dispreț de moarte și de un înălțător patriotism. Se citează în mod special compania 1 mitraliere, al cărui ofițer și trupă au fost găsiți, după luptă acoperiți lângă mitralierele lor, de cavaleria vrășmașă.”
Înalt Decret no. 1356 din 15 noiembrie 1917

Participarea la operații

Colonelul Constantin Șerbescu, comandantul regimentului în campania din 1916

Campania anului 1916

Campania anului 1917

Comandanți

Decorații

Note

  1. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  2. ^ Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
  3. ^ Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

Bibliografie

  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și