În lumea de astăzi, Sámuel Domokos a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi și sectoare. De la impactul său asupra societății până la semnificația sa în sfera economică, Sámuel Domokos a captat atenția experților și a publicului larg. În acest articol, vom explora diferitele aspecte care fac din Sámuel Domokos un subiect atât de relevant astăzi, analizând importanța acestuia, implicațiile sale și posibilele soluții sau perspective pentru a-l aborda. Cu o abordare multidisciplinară, vom aborda modul în care Sámuel Domokos transformă modul în care înțelegem lumea din jurul nostru, precum și posibilele implicații pentru viitor.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Sámuel Domokos | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Ciugudu de Jos, România |
Decedat | februarie 1995 (81 de ani) Budapesta, Ungaria |
Cetățenie | Austro-Ungaria Ungaria |
Ocupație | istoric literar traducător bibliograf |
Modifică date / text |
Sámuel Domokos (n. , Ciugudu de Jos, Unirea, Alba, România – d. februarie 1995, Budapesta, Ungaria) a fost un istoric literar, folclorist și bibliograf maghiar.
A urmat cursurile Colegiul Reformat din Aiud, după care a absolvit Facultatea de Filologie de la Universitatea din Cluj. A fost profesor de liceu la Năsăud (1940-1944) și la Budapesta (1945-1947); din 1948 a fost asistent, lector, apoi conferențiar, șef de catedră, profesor la Catedra de limba și literatura română a Universității Eötvös Loránd din Budapesta. De acolo s-a pensionat în 1978, dar a predat până în 1983 istoria literaturii române din secolul al XX-lea. A decedat pe 13 februarie 1995.
Domokos a tradus în maghiară scrieri ale lui Nicolae Bălcescu (1950), Alexandru Toma (1955), Tudor Arghezi (1961), Alexandru Macedonski (1963), Lucian Blaga (1965), Alexandru Mitru (1983) ș.a.