În articolul lui S. Damian vom explora un subiect fascinant care a captat interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. Indiferent dacă căutați informații despre S. Damian sau pur și simplu doriți să vă aprofundați cunoștințele, acest articol vă va oferi o prezentare detaliată și cuprinzătoare a subiectului. De la origine până la cele mai recente cercetări și tendințe, vă voi duce într-o călătorie prin cele mai importante și fascinante aspecte ale S. Damian. Pregătește-te să te cufunzi într-o lume a descoperirii și învățării în timp ce explorăm împreună acest subiect captivant.
S. Damian | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Samuel Druckmann |
Născut | Alba Iulia, Alba, România |
Decedat | (82 de ani) |
Cetățenie | România |
Ocupație | critic literar |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
Patronaj | Universitatea din Heidelberg |
Modifică date / text |
S. Damian, menționat uneori Sami Damian, (n. Samuel Druckmann; n. , Alba Iulia, Alba, România – d. ) a fost un critic literar și eseist evreu născut în România.
S-a născut cu numele de Samuel Druckmann în familia funcționarului Carol Ludovic Druckmann și al soției sale, Pessia (n. Abraham).
A urmat studii elementare la București (1937-1941), studii gimnaziale și liceale la Liceul „Cultura Max Aziel” (1941-1948) și Liceul „Sf. Sava” din București (1948-1949), apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1955), susținându-și examenul de licență în 1972.
A lucrat ca redactor la revistele Contemporanul (1951-1954), Gazeta literară (1954-1970) și România literară (1970-1973), redactor-șef adjunct la revista Luceafărul (1973-1974) și redactor la Studioul „Animafilm” (1974-1976).
A debutat editorial prin 1955-1956 cu volume de critică literară, scrise în spiritul dogmatismului epocii și semnate cu pseudonimul S. Damian.
Marginalizat o perioadă, s-a autoexilat în RFG în 1976 (unde a lucrat între anii 1976-1995 ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Heidelberg și a condus Catedra de Limba și Literatură Română a Seminarului de Romanistică a aceluiași institut de învățământ superior), de unde a trimis manuscrise pentru cărți, studii numeroase, bine alcătuite, care au apărut în diverse publicații, la edituri din România. După evenimentele din decembrie 1989, a revenit la profesiunea de critic, dând la tipar, în România, mai multe culegeri de eseuri, cuprinzând intervenții pe teme politice, comentarii de cărți și de autori.
Din 1996 a fost căsătorit cu Simona Timaru-Druckmann, la Heidelberg.
În 1998 a apărut volumul lui Ion Negoițescu „Dialoguri după tăcere. Scrisori către S. Damian”.
A avut un frate geamăn, Marcel.
|title=
(ajutor)
|accesat=
ignorat (posibil, |access-date=
?) (ajutor)