Sala Palatului
În zilele noastre, Sala Palatului a devenit un subiect larg discutat de interes atât pentru experți, cât și pentru publicul larg. De la origini și până la impactul său asupra societății actuale, Sala Palatului a făcut obiectul a numeroase cercetări și dezbateri în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Sala Palatului, analizând diferitele sale perspective și oferind o viziune cuprinzătoare asupra relevanței sale în lumea contemporană. De la influența sa asupra culturii populare până la impactul său asupra economiei globale, Sala Palatului merită o atenție detaliată și critică pentru a înțelege adevărata sa acoperire în societatea noastră.
| Sala Palatului | |
 Sala Palatului în 2004 | |
 | |
| Clădire | |
|---|---|
| Oraș | București  |
| Țară |  România |
| Adresă | Strada Ion Câmpineanu, nr. 28, Sector 1, București, România |
| Proprietar | Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat |
| Coordonate | 44°26′20.92″N 26°5′41.92″E / 44.4391444°N 26.0949778°E |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Ignace Șerban, Romeo Ștefan Belea |
| Site web | |
| www.salapalatului.ro | |
Modifică date / text  | |
Sala Palatului este un centru de conferințe și sală de concerte din București, România. Aceasta se află în spatele Palatului Regal de pe Calea Victoriei. A fost construită între anii 1959 și 1960 în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej , de către arhitecții Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Ignace Serban, inginerii A. Cișmigiu și D. Badea pentru structură, inginerii Alexandru Anton Necșulea și N. Wegener pentru acustică, inginerii A. Băilescu și V. Marinescu pentru instalațiile electrice și iluminat, pe locul unde s-a aflat reședința regală numită „Casa Nouă” (clădirea în care a fost arestat Mareșalul Ion Antonescu în timpul evenimentelor de la 23 august 1944, clădire demolată de bombardamentele germane survenite a doua zi).
Sala Palatului a fost realizată în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Ea a găzduit de-a lungul anilor mai multe conferințe importante, precum cea organizată de Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, Congresul Mondial pentru Populație, Congresul Mondial pentru Energie și Congresul Mondial al Crucii Roșii. Sala a avut inițial o capacitate de 3150 de locuri. În anul 1982, Nicolae Ceaușescu, a dispus mărirea capacității la peste 4000 de locuri. Astăzi, sala principală are o capacitate de 4.060 de locuri și este construită în formă de amfiteatru, cu o diferență maximă de nivel de 12 m. Scena are o deschidere totală de 28 m și o lățime de 15 m.
Devenită unul dintre simbolurile Bucureștiului, aceasta a găzduit de asemenea și zeci de concerte și evenimente culturale precum Festivalul „George Enescu”, fiind declarată monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18423). Sala Palatului este administrată de RAAPPS.
Note
- ^ a b Monuments database,
- ^ Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (). PrivEȘTI București.
- ^ a b „Sala Palatului se transformă în „OZN cultural"”. Click!. . Accesat în .
- ^ Prof. arh. H. Maicu, ”Arhitectura R.P.R. Nr.3, 1960, Noua Sală a Palatului R.P.R.”
- ^ „Despre noi - Sala Palatului”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „La pas prin București: Sala Palatului”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Festivalul Internațional „George Enescu" – ediția XXI – 2013 la Ateneul Român”. infomusic.ro. Accesat în .
Legături externe
- Site web oficial
- Sala Palatului: tur virtual Arhivat în , la Wayback Machine.
- Articol: Cele mai bune locuri la concert. Acustica Bucureștiului - 16 noiembrie 2018, Despre Opera