În acest articol, vom explora impactul Salariul groazei asupra societății actuale. Salariul groazei a fost un subiect de conversație și dezbatere în ultima vreme, deoarece a generat opinii contradictorii și a stârnit interesul unui spectru larg al populației. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferite aspecte legate de Salariul groazei, de la originea sa până la influența sa în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De asemenea, vom examina diferite perspective și studii care fac lumină asupra Salariul groazei, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui fenomen atât de relevant astăzi.
Salariul groazei | |
Afișul filmului, grafică de Pompiliu Dumitrescu | |
Titlu original | Le Salaire de la peur |
---|---|
Gen | dramă film de aventuri film bazat pe un roman |
Regizor | Henri-Georges Clouzot |
Scenarist | Henri-Georges Clouzot Georges-Jean Arnaud |
Bazat pe | Le Salaire de la peur |
Producător | Raymond Borderie Henri-Georges Clouzot |
Studio | Vera Films |
Distribuitor | Distributors Corporation of America Netflix |
Director de imagine | Armand Thirard |
Montaj | Madeleine Gug Etiennette Muse Henri Rust |
Muzica | Georges Auric |
Distribuție | Yves Montand Charles Vanel Peter van Eyck Folco Lulli Antonio Centa Véra Clouzot Darío Moreno Darling Légitimus William Tubbs Grégoire Gromoff François Valorbe |
Premiera | (Festival de Cannes 1953 ) (Franța și Italia) iunie 1953 (3rd Berlin International Film Festival ) (Germania) (Suedia) (Statele Unite ale Americii) |
Durata | 148 min. |
Țara | Franța Italia |
Locul acțiunii | America de Sud |
Limba originală | limba franceză |
Premii | Ursul de aur () |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Salariul groazei (în franceză Le salaire de la peur, în italiană Vite vendute) este un film thriller franțuzesco-italian din 1953 scris și regizat de Henri-Georges Clouzot, cu Yves Montand în rolul principal; după un roman de Georges Arnaud. Filmul a câștigat Ursul de Aur și Palme d'Or la Festivalul de Film de la Berlin din 1953 și, respectiv, la Festivalul de Film de la Cannes, ceea ce a permis regizorului să realizeze filmul de groază Diabolicele (1955). În Franța, a fost al patrulea film al anului după încasări, cu un total de 6,944,306 de spectatori.
Când puțul de petrol al unei companii americane ia foc, compania angajează patru bărbați europeni, aflați în America în căutarea norocului, să conducă două camioane pe drumuri de munte, încărcate cu nitroglicerină necesară pentru stingerea flăcărilor.
|title=
(ajutor)
|
|