Semion Duhovnîi

În lumea de astăzi, Semion Duhovnîi este un subiect care a captat atenția și interesul unui spectru larg al societății. Fie datorită relevanței sale în domeniul cultural, impactului său asupra economiei globale sau influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Semion Duhovnîi a devenit un aspect fundamental de luat în considerare în diverse domenii. Pe măsură ce Semion Duhovnîi continuă să câștige proeminență pe scena mondială, este esențial să-i analizăm impactul și să-i înțelegem importanța în contextul actual. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Semion Duhovnîi și vom examina modul în care acesta modelează peisajul actual în diferite aspecte ale societății.

Semion Duhovnîi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Florești, județul Soroca, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Israel Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Rusia
 Israel Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
cântăreț Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieSverdlovski gosudarstvennîi akademiceski teatr muzîkalnoi komedii]  Modificați la Wikidata
PremiiArtist al Poporului al RSFS Rusă ()  Modificați la Wikidata

Semion Duhovnîi (în rusă Семён Духовный; n. , Florești, județul Soroca, România – d. , Israel) a fost un evreu basarabean, artist de operetă și bariton sovietic. A fost „Artist al poporului” din RSFSR (1981).

Biografie

S-a născut în târgul Florești (acum oraș și centru raional din Republica Moldova) din județul Soroca, Basarabia, (România interbelică), în familia unui jurist. În 1960 a absolvit Conservatorul din Chișinău, în același ani, a fost acceptat în trupa teatrului de comedie muzicală din Sverdlovsk. A debutat în „vals de Sevastopol”, înscenare a lui Vladimir Kurocikin.

A jucat, de asemenea, în filme-spectacol: „Petrecere de seară cu italieni” (1970), „Melodii de dragoste” (1974), „Eu iubesc operetta” (1975), „Serenada târzie” (1975).

În 1988 a părăsit teatrul din motive de sănătate și în 1990 a emigrat în Israel.

Referințe

  1. ^ М. Гордин «Мои Флорешты»
  2. ^ „Ностальгические заметки на полях театральной программы, или Все продолжается!”. magazines.gorky.media. Accesat în . 
  3. ^ Семён Фишелевич Духовный Muzkom