În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Senatul României, un subiect care a captat atenția indivizilor și a experților deopotrivă. De la începuturi până la starea actuală, Senatul României a fost obiect de studiu, dezbatere și admirație. De-a lungul anilor, a stârnit diferite opinii și emoții, generând cercetări și descoperiri nesfârșite. Prin acest articol, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Senatul României, oferind o viziune detaliată și completă care să permită cititorilor noștri să înțeleagă mai bine acest subiect fascinant.
Senatul României Senatul României | |
Tip | |
---|---|
Tip | Senat cameră superioară |
Țară | România |
Istoric | |
Creat | |
Conducere | |
Președintele Senatului României | Nicolae Ciucă, PNL |
Structură | |
Membri | 136 |
Grupuri politice | Guvern (85) - mare coaliție
Opoziție (51)
|
Comisii | 15 |
Alegeri | |
Sistem de vot | Reprezentare proporțională |
Ultimele alegeri | 6 decembrie 2020 |
Sediu | |
Palatul Parlamentului | |
Website | |
site web oficial | |
Modifică date / text |
Acest articol face parte din seria: Politica României |
|
|
Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.
Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat. Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.
Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.
În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Nicolae Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 13 iunie 2023.
Alegeri | Nume | În funcție din | Până la | Partid |
---|---|---|---|---|
1990 | Alexandru Bârlădeanu | 18 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
1992 | Oliviu Gherman | 22 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN/PDSR |
1996 | Petre Roman | 27 noiembrie 1996 | 4 februarie 2000 | PD |
Mircea Ionescu-Quintus | 4 februarie 2000 | 30 noiembrie 2000 | PNL | |
2000 | Nicolae Văcăroiu | 15 decembrie 2000 | 30 noiembrie 2004 | PDSR/PSD |
2004 | 19 decembrie 2004 | 20 aprilie 2007 | PSD | |
23 mai 2007 | 14 octombrie 2008 | |||
Ilie Sârbu | 28 octombrie 2008 | 19 decembrie 2008 | PSD | |
2008 | Mircea Geoană | 19 decembrie 2008 | 23 noiembrie 2011 | PSD |
Vasile Blaga | 28 noiembrie 2011 | 3 iulie 2012 | PDL | |
Crin Antonescu | 3 iulie 2012 | 9 iulie 2012 | PNL | |
27 august 2012 | 19 decembrie 2012 | |||
2012 | 19 decembrie 2012 | 4 martie 2014 | ||
Călin Popescu-Tăriceanu | 10 martie 2014 | 21 decembrie 2016 | Independent/PLR/ALDE | |
2016 | 21 decembrie 2016 | 2 septembrie 2019 | ALDE | |
Teodor Meleșcanu | 10 septembrie 2019 | 20 decembrie 2020 | Independent (cu sprijinul PSD) | |
2020 | Anca Dragu | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | USR PLUS/USR |
Florin Cîțu | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | PNL | |
Nicolae Ciucă | 13 iunie 2023 | prezent | PNL |
Alegeri | Nume | În funcție din | Până la | Partid | Observații |
---|---|---|---|---|---|
2004 | Doru Ioan Tărăcilă | 20 aprilie 2007 | 23 mai 2007 | PSD | Nicolae Văcăroiu a îndeplinit funcția de președinte interimar al României. |
14 octombrie 2008 | 28 octombrie 2008 | După demisia lui Nicolae Văcăroiu | |||
2008 | Petru Filip | 23 noiembrie 2011 | 28 noiembrie 2011 | PDL | După revocarea din funcție a lui Mircea Geoană |
9 iulie 2012 | 27 august 2012 | PSD | Crin Antonescu a îndeplinit funcția de președinte interimar al României. | ||
2012 | Cristian Dumitrescu | 4 martie 2014 | 10 martie 2014 | PSD | După demisia lui Crin Antonescu |
2016 | Șerban Valeca | 2 septembrie 2019 | 10 septembrie 2019 | PSD | După demisia lui Călin Popescu-Tăriceanu |
Titus Corlățean | 3 februarie 2020 | 9 aprilie 2020 | PSD | După demisia lui Teodor Meleșcanu | |
Robert Cazanciuc | 9 aprilie 2020 | 21 decembrie 2020 | PSD | La cererea lui Titus Corlățean | |
2020 | Alina Gorghiu | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | PNL | După demisia lui Florin Cîțu |
Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD | 34,55 | 47 |
PNL | 30,14 | 41 |
USR | 18,38 | 25 |
AUR | 10,29 | 14 |
UDMR | 6,61 | 9 |
Total | 100 | 136 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD | 49,26 | 67 |
PNL | 22,05 | 30 |
USR | 9,56 | 13 |
UDMR | 6,61 | 9 |
ALDE | 6,61 | 9 |
PMP | 5,88 | 8 |
Total | 100 | 136 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
USL |
69,32
|
122
|
ARD |
13,64
|
24
|
PP-DD | 11,93 | 21 |
UDMR | 5,11 | 9 |
Total | 100 | 176 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
PDL | 37,22 | 51 |
PSD-PC |
35,76
|
49
|
PNL | 20,43 | 28 |
UDMR | 6,56 | 9 |
Total | 100 | 137 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
PSD+PUR |
41,6
|
57
|
D.A. |
35,76
|
49
|
PRM | 15,32 | 21 |
UDMR | 7,29 | 10 |
Total | 100 | 137 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
PDSR |
46,42
|
65
|
PRM | 26,42 | 37 |
PD | 9,28 | 13 |
PNL | 9,28 | 13 |
UDMR | 8,57 | 12 |
Total | 100 | 140 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
CDR |
37,06
|
53
|
PDSR | 28,67 | 41 |
USD |
16,08
|
23
|
UDMR | 7,69 | 11 |
PRM | 5,59 | 8 |
PUNR | 4,89 | 7 |
Total | 100 | 143 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
FDSN | 34,26 | 49 |
CDR |
23,77
|
34
|
FSN | 12,58 | 18 |
PUNR | 9,79 | 14 |
UDMR | 8,39 | 12 |
PRM | 4,19 | 6 |
PDAR | 3,49 | 5 |
PSM | 3,49 | 5 |
Total | 100 | 143 |
Partid | % | Locuri |
---|---|---|
FSN | 76,47 | 91 |
UDMR | 10,08 | 12 |
PNL | 8,4 | 10 |
PUNR | 1,68 | 2 |
MER | 0,84 | 1 |
PNȚCD | 0,84 | 1 |
PER | 0,84 | 1 |
Ind. | 0,84 | 1 |
Total | 100 | 119 |
Biroul permanent al Senatului propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare, solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare.
Prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputați împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei. Biroul permanent al Senatului pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților.
Grup parlamentar | Număr de membri |
---|---|
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) |
47
|
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) | 38 |
Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) | 25 |
Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) | 13 |
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) | 9 |
Deputați neafiliați (Neafiliați) | 4 |
La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.
Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.
Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.
|