În acest articol, vom explora Serviciul de Telecomunicații Speciale din perspective diferite, aprofundând în originile, impactul și relevanța sa în societatea actuală. De la apariția sa, Serviciul de Telecomunicații Speciale a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, generând dezbateri, interes și o gamă largă de emoții. Printr-o analiză exhaustivă, vom pătrunde în nuanțele și complexitățile care înconjoară Serviciul de Telecomunicații Speciale, căutând să înțelegem importanța sa istorică, influența asupra prezentului și proiecția sa în viitor. Indiferent dacă sunteți un expert în domeniu sau sunteți doar curios să aflați mai multe, acest articol își propune să ofere o perspectivă completă și îmbogățitoare despre Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este organul central de specialitate, din România, care organizează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile prevăzute prin lege. Instituția este organizată după o structură militară și face parte din sistemul național de apărare. Instituția este cunoscută și după numele de cod UM 02999.
STS se află în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Controlul asupra activității instituției se exercită de către Parlamentul României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere.
Prin telecomunicații speciale se înțelege transmisii, emisii sau recepții de date (semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informații de orice natura prin fir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme electromagnetice) pentru utilizatori menționați de legislația în vigoare.
Utilizatorii care beneficiază de STS sunt: Parlamentul României, Administrația prezidențială, Guvernul României, Instituțiile cu rol în siguranța națională, Administrația publică centrală și locală, Autoritățile judecătorești, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională a României și alte organisme guvernamentale și neguvernamentale prevăzute de lege.
În urma deficiențelor în intervenția autorităților în accidentul din Munții Apuseni, asociația APADOR-CH a cerut public desființarea STS, citând lipsa unei coordonări, netransparența acordării bugetului agenției, evitarea risipirii banilor publici și „inutilitatea ca structură specială de telecomunicații cu regim de serviciu secret/de informații.”
În 29 iulie 2019, generalul Ionel Sorinel-Vasilca a demisionat din funcția de director al STS în scandalul crimei de la Caracal.
|