În lumea de astăzi, Silvia Ghelan este un subiect care a stârnit un mare interes și dezbatere în diferite domenii. Indiferent dacă este academic, politic, social sau cultural, Silvia Ghelan a captat atenția experților și a cetățenilor deopotrivă. Relevanța și semnificația sa au evoluat de-a lungul timpului, arătându-și impactul asupra societății contemporane. Acest articol își propune să aprofundeze diferitele dimensiuni ale Silvia Ghelan, explorând implicațiile, provocările și soluțiile posibile ale acestuia. De la origine până la impactul său asupra prezentului, Silvia Ghelan reprezintă un subiect crucial care merită să fie analizat și discutat în profunzime.
Silvia Ghelan | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Cluj, România |
Decedată | (94 de ani) |
Cetățenie | România |
Ocupație | actriță |
Limbi vorbite | limba română |
Alte premii | |
Ordinul Meritul Cultural Ordinul național „Steaua României” | |
Modifică date / text |
Silvia Ghelan (n. , Cluj, România – d. ) a fost o actriță română.
În perioada 1948-1996 a jucat pe scena Teatrului Național din Cluj, îndeplinind în anii 1971-1972 funcția de codirector. A jucat roluri tragice și de comedie, inclusiv Solange în Mașina de scris și Léonie în Părinții teribili de Jean Cocteau, Cesonia în Caligula de Albert Camus, Clitemnestra în Ifigenia în Aulis de Euripide, Anisia în Puterea întunericului de Lev Tolstoi, Silvia în Visul de D.R. Popescu, Veta în O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale sau Olga în Trei surori de A.P. Cehov. A jucat în plus în filme, printre care Serata (1971) și Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980) ale Malvinei Urșianu și Întunericul alb (1983) al lui Andrei Blaier.