În acest articol, vom explora istoria fascinantă a Simfite, un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origini și până la impactul său asupra societății actuale, Simfite a lăsat o amprentă de neșters asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul următoarelor pagini, ne vom cufunda într-o călătorie în timp pentru a înțelege pe deplin importanța Simfite și influența sa în diferite domenii. De la contribuțiile sale în _var2 la inovațiile pe care le-a lansat în _var3, Simfite a jucat un rol crucial în modelarea lumii așa cum o cunoaștem astăzi. Alăturați-vă nouă în această explorare în timp ce descoperim mai multe despre povestea șocantă a lui Simfite.
Simfite | |
---|---|
Tenthredo mesomela | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Artropode |
Subîncrengătură: | Hexapoda |
Clasă: | Insecta |
Infraclasă: | Neoptera |
Supraordin: | Himenopteride |
Ordin: | Himenoptere |
Subordin: | Simfite Gerstäcker, 1867 |
Modifică text |
Simfitele (Symphyta) numite popular muște cu ferăstrău sau viespi ferăstrău, viespi de plante, este un subordin de insecte himenoptere la care abdomenul se prinde cu o bază largă de torace. Simfitele cuprind un număr relativ mic de specii în comparație cu apocritele, aici fiind incluse circa 8000 de specii de himenoptere grupate in 14 familii actuale. Se recunosc prin abdomenul lor cilindric sau turtit dorsoventral, uneori lateral, care se prinde de torace printr-o suprafață lată (fără gâtuitură). Abdomenul nu este mobil față de torace; propodeumul lipsește. La aripa anterioară este prezentă nervura subanală; aripile sunt totdeauna prezente. Femelele au un ovopozitor cu dinți ca la ferăstrău, de unde și numele de "muște cu ferăstrău". Cu ajutorul acestui ovipozitor, denumit terebră, femela taie frunzele sau sfredelește lemnul, depunând acolo ouăle. Larvele sunt de tip eruciform (asemănătoare cu omizile), se deosebesc însă de larvele de lepidoptere, în primul rând prin faptul că au mai mult de cinci perechi de pedespurii (picioare false) abdominale, iar pe de altă parte au pe fiecare parte a capului numai câte un singur ocel, în timp ce omizile lepidopterelor au de fiecare parte a capului câte un grup de oceli. Adulții nu se hrănesc, sau se hrănesc foarte puțin cu sucuri, uneori chiar carnivor, cu insecte. Larvele sunt fitofage sau xilofage, atacând frunzele, mugurii sau tulpinile plantelor. Cele care mănâncă lemn, trăiesc în simbioză cu ciupercile, pe care femela le însămînțează acolo o dată cu depunerea ouălor. Multe dintre ele sunt foarte dăunătoare.
Printre speciile mai importante se numără: