Spânzurare

În zilele noastre, Spânzurare este un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume. De la impactul său asupra societății până la relevanța sa în cultura populară, Spânzurare s-a dovedit a fi un subiect demn de explorare și discuție. Cu o acoperire vastă și o influență semnificativă, nu este surprinzător faptul că Spânzurare este în centrul atenției în numeroase dezbateri și conversații. În acest articol, vom explora importanța lui Spânzurare și modul în care ne-a modelat lumea în moduri pe care nici nu le dăm seama. De la istoria sa bogată până la implicațiile sale viitoare, nu există nicio îndoială că Spânzurare va continua să fie un subiect de interes pentru mulți în viitorul apropiat.

Pictură de Antonio Pisanello, 1436–1438


Spânzurarea este o metodă de executare a condamnaților la moarte, prin strangularea gâtului cu o funie. Strangularea este cauzată de greutatea proprie a corpului, iar moartea survine prin sufocare sau/și prin fractura coloanei vertebrale în regiunea cervicală.

Această metodă este și una dintre cele mai folosite metode de sinucidere.

Mecanisme tanatogeneratoare

Moartea survine din una din cauzele:

  • hipoxia hipoxică - lipsa de oxigen prin împingerea bazei limbii înapoi și în sus cu obstrucția faringelui prin pătrunderea lațului între faringe și osul hioid;
  • mecanism neuroreflex - prin comprimarea zonei sinocarotidiene, a nervului vag și a nervului laringeu superior cu inhbiția centrilor vitali și deces foarte rapid prin stop cardio-respirator;
  • mecanism hemodinamic - prin comprimarea vaselor sangvine de la gât (jugularele se închid la compresiuni de 2 kg, carotidele la 3-3,5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg);
  • luxația coloanei cervicale - prin căderea victimei în laț de la o anumită înălțime (în execuții).

Vezi și

Bibliografie

  • Marius Popa, Medicină legală, Constanța, 2008.