În acest articol, vom aprofunda în lumea fascinantă a lui Stat național, explorând originile, evoluția și relevanța sa astăzi. Stat național a fost subiect de interes și dezbatere de mulți ani, iar influența sa se extinde în diverse domenii ale societății. În acest sens, vom analiza în profunzime diferitele aspecte care fac din Stat național un subiect atât de incitant, de la impactul său asupra culturii populare până la importanța sa în domeniul academic și științific. Pregătește-te să descoperi toate aspectele fascinante ale lui Stat național și să te cufunda într-o călătorie care te va conduce să înțelegi mai bine relevanța sa în lumea de astăzi.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Statul național este un tip de stat care îmbină entitatea politică a unui stat cu entitatea culturală a unei națiuni, fapt prin care urmărește să își dobândească legitimitatea politică de a guverna și, eventual, statutul de stat suveran în cazul în care se acceptă teoria statalității declarative în detrimentul teoriei statalității constitutive.
Un stat este în mod particular o entitate politică și geopolitică, în vreme ce o națiune este o entitate culturală și etnică. Termenul „stat național” sugerează că cele două coincid, în sensul în care statul a ales să adopte și să susțină un anumit grup cultural cu care să fie asociat. Formarea „statului național” poate avea loc în vremuri diferite și în diferite părți ale lumii.
Conceptul de stat național poate fi comparat și poate fi pus în contrast cu:
Distincția principală este dată de identificarea unui popor cu o entitate politică în „statul național”.
Relația dintre o națiune (în sensul etnic) și un stat poate fi complexă. Prezența unui stat poate încuraja etnogeneza, iar un grup cu o identitate etnică preexistentă poate influența trasarea limitelor teritoriale sau poate argumenta legitimitatea politică.
Această definiție a "statului-națiune" nu este universal acceptată. "Toate încercările de a dezvolta consensul terminologic în jurul" națiunii "au dus la eșec", concluzionează academicianul Valeriu Tișkov.
Walker Connor discută impresiile legate de personajele "națiunii", "statului suveran", "statului național" și "naționalismului". Connor, care a dat termenul de "etnonaționalism" la nivel mondial, discută, de asemenea, tendința de a confunda națiunea și statul și tratamentul tuturor statelor ca și cum ar fi state naționale. În contextul globalizării și al apartenenței, Sheila L. Crouche discută "Dilema definitivă".