Stema Dobrogei
În acest articol vom aborda Stema Dobrogei, un subiect care a captat atenția și interesul oamenilor din diverse domenii și profiluri. Stema Dobrogei este un subiect larg dezbătut care a dat naștere la opinii contradictorii, generând un spectru larg de analize, discuții și reflecții. Încă de la înființare, Stema Dobrogei a fost obiect de studiu, cercetare și speculație, stârnind curiozitate și îngrijorare în cei care caută să înțeleagă, să aprofundeze și să înțeleagă implicațiile și consecințele sale. De-a lungul anilor, Stema Dobrogei a evoluat și s-a poziționat ca un subiect relevant în diverse contexte, acoperind aspecte sociale, politice, economice, științifice și culturale. În acest articol, vom explora diferite perspective, abordări și dezbateri legate de Stema Dobrogei, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect interesant.
Stema Dobrogei a apărut relativ târziu, în secolul al XIX-lea. În 1881 Dobrogea era reprezentată printr-un scut în care se afla un turn de cetate, crenelat. Erau astfel simbolizate vechile cetăți de apărare din zonă. În aceeași perioadă, congresul de la Berlin (1878) stabilea ca România să primească Dobrogea de la Rusia, în schimbul (re)cedării celor trei județe primite în 1856. Drept urmare, simbolul ținutului mării - doi delfini de aur, afrontați - a fost transferat noului teritoriu românesc, prin „Legea pentru organizarea Dobrogei” din 9 martie 1880. Această atribuire a fost păstrată până în zilele noastre, regăsindu-se și în stema actuală a României.
Vezi și
Bibliografie
- Maria Dogaru - Din heraldica României, Ed. Jif, Brașov, 1994.
