În lumea de astăzi, Strâmtoarea Bering a devenit un subiect de mare importanță și interes. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale la locul de muncă, fie a influenței sale asupra culturii populare, Strâmtoarea Bering a reușit să capteze atenția unui spectru larg de oameni. De la experți în domeniu până la publicul larg, Strâmtoarea Bering s-a poziționat ca un subiect de discuție și dezbatere constantă. În acest articol, vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Strâmtoarea Bering, pentru a oferi o analiză completă și detaliată a importanței sale astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Strâmtoarea Bering | |
Fotografie din satelit a strâmtorii Bering | |
Măsuri | |
---|---|
Adâncime maximă | 90 m |
Localizare | Oceanul Pacific Oceanul Arctic |
Modifică date / text |
Strâmtoarea Bering (rusă Берингов пролив) este situată între Capul Dejnev, Rusia (punct situat la extremitatea estică, 169°43' E, a Asiei) și Capul Prince of Wales, Alaska (punct situat la extremitatea vestică, 168°05' V, a continentului american), aproximativ la latitudinea de 65° 40' N (la sud de Cercul Polar).
Strâmtoarea are o lățime de 83 km (cu mențiunea că la jumătatea distanței se află un grup de două insule, numite Insulele Diomede) și o adâncime cuprinsă între 30 m și 50 m. Ea face legătura între Marea Chukchi (Oceanul Arctic), în nord, și Marea Bering (Oceanul Pacific), în sud. Cu toate că, în 1648, cazacul Semyon Dezhnev a trecut pentru prima dată strâmtoarea, aceasta poartă numele lui Vitus Bering, un danez născut în Rusia, care a trecut prin strâmtoare mult mai târziu, în anul 1728.
|date=
(ajutor)
|