Vălenii de Arieș, Cluj

Astăzi, Vălenii de Arieș, Cluj este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. Multă vreme, Vălenii de Arieș, Cluj a fost subiect de studiu și analiză, dar de-a lungul timpului a căpătat o și mai mare relevanță. Acest subiect a captat atenția experților și profesioniștilor din diverse domenii, care s-au dedicat cercetării și aprofundării diferitelor sale aspecte. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, asupra politicii, culturii sau tehnologiei, Vălenii de Arieș, Cluj a devenit astăzi un punct de referință inevitabil. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Vălenii de Arieș, Cluj și influența sa asupra societății noastre.

Vălenii de Arieș, mai demult Rachișul de Arieș, (în maghiară Aranyosrákos, în germană Krebsbach) a fost până în anul 1966 un sat pe malul râului Arieș, la cca 12 km sud-vest de Turda. În anul 1966 satul a fost incorporat administrativ satului Moldovenești, județul Cluj.

Istoric

Până în anul 1876 a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Rákos”, situată nemijlocit lângă satul “Várfalva” (azi Moldovenești).

Personalități

• Lajos Letáy (1920 - 2007), demnitar comunist

Vezi și

• Scaunul Secuiesc al Arieșului

Legături externe

• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul secuiesc al Arieșului”. Bădeni • Cârcedea/Stejeriș • Chiend/Plăiești • Cicău • Cucerdea Secuiască/Lunca Mureșului • Dumbrava • Feldioara Secuiască/Războieni-Cetate • Hărăstaș/Călărași • Hidiș/Podeni • Inoc • Măhaci/Măhăceni • Mischiu/Cheia • Ormeniș • Pietroasa • Poiana de Arieș • Sângeorgiu/Colțești • Sânmihaiu de Jos • Sânmihaiu de Sus/Mihai Viteazu • Șonfalău/Cornești • Trascău/Rimetea • Vălenii de Arieș • Varfalău/Moldovenești • Vereșmart • Vințu de Sus/Unirea