În lumea modernă, William Kingdon Clifford a fost un subiect de dezbatere și interes constant. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale astăzi sau a influenței sale asupra vieții noastre de zi cu zi, William Kingdon Clifford a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, William Kingdon Clifford a fost un subiect care a captat atenția academicilor, experților și a oamenilor de toate vârstele și mediile. În acest articol, vom explora numeroasele aspecte ale William Kingdon Clifford și importanța sa în societatea de astăzi, precum și relevanța sa în viitor.
William Kingdon Clifford | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Exeter, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
Decedat | (33 de ani) Madeira Island(d), Madeira, Portugalia |
Înmormântat | Cimitirul Highgate Grave of William Kingdon Clifford |
Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
Părinți | William Clifford Frances Kingdon |
Căsătorit cu | Lucy Clifford |
Copii | Ethel Clifford |
Cetățenie | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
Religie | ateism |
Ocupație | matematician filozof cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba engleză |
Activitate | |
Alma mater | Trinity College King's College Universitatea Cambridge |
Organizație | University College London |
Influențat de | Bernhard Riemann |
Premii | Membru al Societății Regale |
Semnătură | |
Modifică date / text |
William Kingdon Clifford (n. 4 mai 1845 - d. 3 martie 1879) a fost un matematician și filozof englez.
Domeniul în care s-a manifestat cu predilecție a fost geometria. A făcut cunoscută în Anglia geometria euclidiană.
În ceea ce privește concepțiile filozofice, a subliniat că "gândirea științifică nu este nici un acompaniament, nici condiție de progres uman, ci este progresul însuși".
A descoperit suprafețele riglate al căror nume îi aparține, studiind curbele de torsiune de pe aceste suprafețe. A studiat suprafețele analgmatice, adică suprafețele plane și sferice care rămân invariante printr-o inversiune specială, punând în evidență unele proprietăți ale acestora. A studiat hipersuprafețele și hipercilindrul în spațiul neeuclidian.
A pus bazele algebrei necomutative, numită ulterior algebra lui Clifford. A folosit matricile în teoria algebrelor liniare asociative.
în 1872 a introdus numerele hipercomplexe, precizându-le regulile de calcul și a preconizat anumite aspecte ale acestor numere, în special în geometria neeuclidiană.
Clifford a introdus și numerele duale.
Descoperirile lui Clifford au constituit preocupări și pentru matematicienii români Dan Barbilian (1932) și Gheorghe Țițeica (1933).