Zaharia Bârsan

În acest articol vom explora impactul Zaharia Bârsan în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la influența sa asupra economiei până la impactul asupra societății, Zaharia Bârsan a fost un subiect de interes și dezbatere în ultima vreme. Vom analiza modul în care Zaharia Bârsan a transformat dinamica muncii, relațiile interpersonale și modul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru. În plus, vom examina diferite perspective asupra Zaharia Bârsan și legătura sa cu aspectele culturale, istorice și tehnologice. Prin acest articol, sperăm să oferim o viziune amplă și completă a impactului Zaharia Bârsan asupra realității noastre contemporane.

Zaharia Bârsan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sânpetru, Brașov, România Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București  Modificați la Wikidata

Zaharia Bârsan (n. , Sânpetru, Brașov, România – d. , Cluj, România) a fost scriitor, poet, dramaturg și director de teatru român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director.

Cea mai importantă lucrare a sa este poemul dramatic în trei acte, în versuri, „Trandafirii roșii” (1915).

A decedat în 1948 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Vineri” din București.

Operă

Scrieri

  • Visuri de noroc, București, 1903;
  • Ramuri, Budapesta, 1906;
  • Poezii, București, 1907;
  • Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908;
  • Nuvele, București, 1909;
  • Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912;
  • Nuvele, București, 1914;
  • Se face ziuă, București, 1914;
  • Ca mâini va bate ceasul!, București, 1915;
  • Trandafirii roșii, București, 1915;
  • Furtuna. Cu toții una. Poemul Unirei, Sibiu, 1922;
  • Poezii, București, 1924;
  • Domnul de rouă, București, 1938;
  • Scrieri, ediție îngrijită de Cornel Simionescu și Aurora Pârvu, prefață de Cornel Simionescu, București, 1969.

Traduceri

Note

  1. ^ „Zaharia Bârsan un artist român de excepție -voci-voci”. webcache.googleusercontent.com. 
  2. ^ „Zaharia Bârsan”. . 
  3. ^ Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 68.
  4. ^ cidetto. „Trandafirii Roșii- Zaharia Bârsan (teatru radiofonic) pt. I” – via YouTube. 

Legături externe