În lumea de astăzi, Ștefan Catargiu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât la nivel personal, cât și profesional, influența lui Ștefan Catargiu este de netăgăduit și impactul său se simte în multiple aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De la origine până la implicațiile sale viitoare, Ștefan Catargiu a captat atenția academicilor, experților, profesioniștilor și publicului larg. În acest articol, ne vom adânci în universul fascinant al lui Ștefan Catargiu, explorând istoria acestuia, importanța sa actuală și posibilele sale dezvoltări în viitorul apropiat.
Ștefan Catargiu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1789 Moldova |
Decedat | (77 de ani) România |
Părinți | Constantin|Apostol Catargiu, steward of Moldavia Elisabeta Safta Ruset-Roznoveanu |
Copii | Nicolae Calimachi-Catargiu Alexandru Catargiu |
Apartenență nobiliară | |
Modifică date / text |
Ștefan Catargiu (n. 1789 – d. 2 septembrie 1866) a fost un boier moldovean, care a îndeplinit funcția de membru al Căimăcămiei de Trei din Principatul Moldovei (1857 - 20 octombrie 1858).
Catargiu era proprietarul moșiei de la Tupilați (astăzi în județul Neamț). În anul 1819 vornicul Catargiu a obținut printr-un hrisov dreptul de a înființa târguri și iarmaroace, aici construindu-se Hanul Ancuței, care va servi și ca stație de poștă.
În anul 1838 era vornic; în 1843 era Ministru al Dreptății (mare logofăt), dovedindu-se un boier loial domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). În anul 1857 devenise un membru foarte activ al ideii de unire.
În perioada 1857 - 20 octombrie 1858 Catargiu a fost membru al Căimăcămiei de Trei (alături de Anastasie Panu și Vasile Sturdza), care administra Moldova. În timpul căimăcămiei a urmărit scopuri ascunse și nepatriotice, dar a întâmpinat rezistența viguroasă a celorlaltor doi membri ai camăicămiei de trei, care i-au zadărnicit planurile. S-a retras din căimăcămie la 20 octombrie 1858, fiind înlocuit de I. A. Cantacuzino.
Acesta a incetat din viata la 2 septembrie 1866 comitand suicid iar in prezent se spune ca fantoma acestuia bantuie Conacul Zarifopol care a fost construit de acesta și a fost înmormântat în curtea Bisericii din satul Tupilați (județul Neamț).