În lumea de astăzi, Albina (ziar) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și mediile. Fie pentru impactul său asupra societății, pentru relevanța sa istorică, fie pentru influența sa asupra vieții de zi cu zi, Albina (ziar) a captat atenția savanților, experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu diferite aspecte ale Albina (ziar), de la originea sa până la implicațiile sale în lumea de astăzi, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect fascinant.
Albina a fost un periodic românesc apărut din inițiativa lui Vicențiu Babeș și Andrei Mocioni, al cărui prim număr a apărut la 23 martie/8 aprilie (după alte surse Arhivat în , la Wayback Machine., la 15 aprilie) 1866 la Viena. Din 1869 până în 1877, Vincețiu Babeș a continuat tipărirea la Budapesta, cu toate că fusese interzis în Ungaria în 1869. Deviza sub care apărea ziarul era: „Daco-românia morală, culturală, una și indivizibilă”.
Ziarul s-a remarcat printr-o atitudine antidualistă pronunțată, fapt pentru care redactorii au fost trimiși de nenumărate ori în judecată. Principalul finanțator a fost familia Mocioni. O bună parte din fonduri se trăgeau din numărul destul de mare de abonamente.
Printre colaboratorii de la Albina s-au numărat Vasile Grigorovița (editor), George Popa, Ion Ciocan, Iulian Grozescu, Gruia Liuba.
Mihai Eminescu va debuta aici ca publicist. În 1870, în numerele din 7/19 și 9/21 ianuarie, Eminescu publică articolul O scriere critică, în care ia apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți.