În lumea lui Alexandr Kuprin, a existat întotdeauna un mare interes și curiozitate din partea societății. Timp de secole, Alexandr Kuprin a fost un subiect de dezbatere și discuție în diferite domenii, fie în politică, știință, cultură sau viața de zi cu zi. Influența lui Alexandr Kuprin este de netăgăduit și impactul său a fost simțit în toate sferele vieții umane. În acest articol, vom explora în detaliu rolul lui Alexandr Kuprin în istorie și relevanța sa în prezent, analizând diferitele sale aspecte și aprofundând în importanța sa pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.
Alexandr Ivanovici Kuprin Александр Иванович Куприн | |
Alexandr Kuprin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Narovchat(d), Gubernia Penza, Imperiul Rus |
Decedat | (67 de ani) Leningrad, RSFS Rusă, URSS |
Înmormântat | Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea |
Cauza decesului | cauze naturale (cancer) |
Căsătorit cu | Q15107942 (din ) |
Copii | Ksenia Aleksandrovna Kuprina |
Cetățenie | Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
Ocupație | scriitor, pilot, explorator, aventurier |
Limbi vorbite | limba rusă |
Activitatea literară | |
Limbi | limba rusă |
Mișcare/curent literar | naturalism, realism |
Subiecte | societatea epocii |
Specie literară | roman povestire, schiță |
Note | |
Premii | Pușkinskaia premia |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Alexandr Ivanovici Kuprin (Александр Иванович Куприн) (n. 7 septembrie 1870, regiunea Penza - d. 25 august 1938, Leningrad) a fost un scriitor, pilot, explorator și aventurier rus, ale cărui romane cel mai bine cunoscute sunt Moloh (1896), Olesia (1898), Duelul (1905), Tânărul căpitan Rîbnikov (1906), Smarald (1907), și Brățara cu granate (1911). Vladimir Nabokov l-a numit pe Kuprin Rudyard Kipling al Rusiei pentru poveștile lui despre cautătorii patetici de aventură.
Fiul unei prințese tătare, el a încercat mai multe meserii, lucrând ca ofițer, actor de circ, cântăreț de strană, doctor, vânător, pescar și multe altele. Primele nuvele, dintre care unele despre cai și alte animale, clocotesc de dragostea de viața în toate formele ei de manifestare. Popularitatea lui a crescut rapid după ce Lev Tolstoi l-a proclamat pe Kuprin ca pe un adevărat succesor al lui Cehov. Povestea de spionaj Tânărul căpitan Rîbnikov (1906) a fost considerată punctul culminant al artei sale. După aceea, el a arătat din ce în ce mai puțin interes pentru literatură, petrecându-și timpul în cârciumi și bordeluri. Romanul despre viața prostituatelor, Iama (Groapa) (1915), a fost criticată pentru naturalismul ei excesiv.
După Revoluția rusă, Kuprin a emigrat în Franța, dar s-a reîntors în țară, la Moscova, pe 31 mai 1937. Repatrierea i-a asigurat editarea romanelor și nuvelelor sale în Uniunea Sovietică.
Kuprin a fost înmormântat alături alți mari înaintași scriitori în cimitirul Volkovo din Leningrad.
|titlelink=
(ajutor)